Tensiuni în Asia: China propune, SUA acuză, iar ASEAN nu vrea să aleagă taberele. China la zi

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a două articole care reflectă viziunea Beijingului asupra dinamicii geopolitice din Asia.

Foto: Fotografie din cadrul reuniunii de nivel înalt ASEAN–China–CCG, desfășurată la Kuala Lumpur, Malaezia, Sursa: aici

Primul text este semnat de Zhang Qun (张群), cercetător asistent în cadrul Institutului de Studii Internaționale al Academiei de Științe Sociale din Shanghai, una dintre instituțiile de referință în domeniul relațiilor internaționale din China. Articolul, publicat de platforma The Paper, analizează primul summit trilateral ASEAN–China–Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), desfășurat pe 27 mai 2025 la Kuala Lumpur. Considerat un moment de cotitură pentru cooperarea Sudului Global, summitul este prezentat ca o expresie concretă a eforturilor acestor regiuni de a participa activ la reformarea regulilor ordinii internaționale. Autorul abordează aspectele economice, strategice și instituționale ale cooperării, punând în lumină sinergiile existente și viziunea comună asupra unei guvernanțe globale mai incluzive.

Cel de-al doilea articol, tradus tot din limba chineză și publicat în aceeași perioadă, este dedicat ultimei ediții a Dialogului de la Shangri-La, desfășurată recent în Singapore, și pune în lumină reacția țărilor membre ASEAN la retorica americană privind „amenințarea venită din partea Chinei”. În centrul atenției se află discursul secretarului american al apărării, Patrick Hegseth, dar și pozițiile nuanțate exprimate de liderii militari din Filipine, Thailanda și Malaezia. Materialul reflectă modul în care Beijingul interpretează rezistența ASEAN față de logica confruntării și polarizării geopolitice, insistând asupra aspirației statelor din regiune de a-și păstra autonomia strategică și de a evita transformarea Asiei de Sud-Est într-un câmp de rivalitate între marile puteri.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a celor două articole menționate mai sus:

Summitul ASEAN–China–Consiliul de Cooperare al Golfului: o apariție colectivă a Sudului Global în competiția pentru influență asupra normelor ordinii internaționale.

Pe 27 mai 2025, la Kuala Lumpur, Malaezia, a avut loc deschiderea oficială a primului summit ASEAN–China–Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG). În seara aceleiași zile, premierul Consiliului de Stat al Chinei, Li Qiang, a participat, alături de prim-ministrul malaezian Anwar Ibrahim și de prim-ministrul vietnamez Pham Minh Chinh, la ceremonia de deschidere a Forumului Economic Trilateral ASEAN–China–CCG și a susținut un discurs. Tot în aceeași zi a fost publicată „Declarația comună a Summitului ASEAN–China–CCG”.

Acest summit trilateral, desfășurat sub tema „Crearea de oportunități comune, împărtășirea prosperității” și care conectează Asia de Est cu Asia de Vest, reprezintă atât un moment de referință în aprofundarea cooperării regionale între economiile emergente ale Asiei, cât și o manifestare concretă a angajamentului țărilor din Sudul Global de a contribui activ la depășirea impasului actual al guvernanței globale, în contextul provocărilor generate de unilateralism.

Complementaritatea economică – fundamentul cooperării trilaterale

Cooperarea economică dintre ASEAN, China și Consiliul de Cooperare al Golfului poate fi considerată o „potrivire perfectă”. China este centrul global al industriei manufacturiere și motorul inovației tehnologice, ASEAN beneficiază de o populație tânără și de o poziție-cheie în lanțurile de aprovizionare, iar CCG dispune de resurse energetice abundente și de fonduri suverane solide. Împreună, cele trei entități economice cumulează aproape un sfert din produsul intern brut global și acoperă o piață de 2,15 miliarde de persoane, oferind un potențial considerabil de colaborare în domenii precum securitatea energetică, tranziția digitală și dezvoltarea agriculturii. Este esențial de subliniat că potențialul cooperării trilaterale nu rezidă doar în dimensiunea sa economică, ci mai ales în complementaritatea factorilor structurali și în convergența strategiilor de dezvoltare, care pot genera efecte multiplicatoare importante.

China și ASEAN sunt principalii parteneri comerciali unul pentru celălalt, în timp ce  Consiliul de Cooperare al Golfului este principala sursă de importuri de petrol brut pentru China, iar volumul comerțului bilateral dintre ASEAN și CCG depășește, de asemenea, 100 de miliarde de dolari. Acest  tip de „interacțiune triunghiulară” va fi consolidată prin mecanisme instituționalizate. Negocierile pentru versiunea 3.0 a Zonei de Liber Schimb China–ASEAN au fost finalizate integral, iar negocierile pentru un acord de liber schimb între China și CCG sunt în curs de accelerare. Dacă cele trei părți vor reuși să instituționalizeze cooperarea în domenii precum diviziunea industrială, circulația capitalului și interconectarea piețelor, se va putea contura un cadru de colaborare profund integrat, bazat pe resurse, tehnologie, capital și piață, capabil să ofere Sudului Global un nou model de cooperare, mai autonom și mai sustenabil, în actualul proces de re-globalizare.

Inovație instituțională: de la „ASEAN+” la „ASEAN–China+”

Cel mai notabil aspect al acestui summit este reconstrucția cadrului de cooperare regională. Colaborarea anterioară dintre China, ASEAN și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) s-a desfășurat, în principal, sub forma unor relații bilaterale paralele. Summitul actual marchează pentru prima dată integrarea celor trei părți într-o platformă comună de cooperare, semnalând tranziția „Sudului Global” de la o asociere informală la o cooperare structurată și instituționalizată. Acest model de cooperare se distinge printr-un caracter neexclusivist clar: nu își propune să conteste ordinea internațională existentă și nici să antagonizeze alte puteri. În schimb, mizează pe convergența strategiilor de dezvoltare, precum inițiativa „Centura și Drumul” la Planul ASEAN pentru Conectivitate 2025 și Viziunea 2030 a CCG, pentru a stimula o  creștere generată din interior. Acest tip de „cooperare nodală”, are ca punct strategic de sprijin formatul „ASEAN–China+” și urmărește activarea unei „dinamici triunghiulare” în cadrul cooperării Sudului Global. Prin interconectarea tridimensională a lanțurilor industriale, de inovare și de capital, se dorește construirea unei rețele regionale de cooperare caracterizate prin interconectivitate eficientă și o reziliență sporită. Inițiativele enunțate în Declarația comună a Summitului ASEAN–China–CCG, precum instituirea unui Consiliu de Afaceri regional, cooperarea în decontările în monedă locală sau comerțul transfrontalier cu energie electrică, evidențiază în mod clar o tranziție de la „dialogul politic” la un efort concret de „construire comună a regulilor”.

Înfruntarea provocărilor: contra-narațiunea față de unilateralism

Summitul a avut loc pe fondul noilor politici tarifare ale administrației Trump din Statele Unite, care au generat perturbări semnificative asupra lanțurilor globale de aprovizionare. Țările membre ASEAN au exprimat „profunde îngrijorări” față de unilateralismul american și au înființat un grup de lucru dedicat coordonării măsurilor de răspuns, semnalând astfel că statele din Sudul Global nu mai acceptă pasiv presiunile și restricțiile impuse de regulile altora.

În acest context, cooperarea trilaterală a fost investită cu o dublă misiune: pe de o parte, atenuarea riscurilor de „decuplare și fragmentare” prin modernizarea zonelor de liber schimb și consolidarea rezilienței lanțurilor industriale; pe de altă parte, reconfigurarea narațiunii despre globalizare prin conectarea interregională a piețelor. Așa cum a subliniat premierul Li Qiang, în fața protecționismului, „extinderea deschiderii și eliminarea barierelor” reprezintă cheia generării de noi oportunități de piață, în timp ce „partajarea resurselor și valorizarea reciprocă” vor contribui la modernizarea și transformarea sectorului industrial. Această „strategie inversă” nu reprezintă doar o respingere clară a retoricii occidentale privind „reducerea riscurilor”, ci și o demonstrație convingătoare că regionalismul deschis rămâne cea mai viabilă cale de dezvoltare durabilă.

Viziunea de viitor: de la „soluția asiatică” la guvernanța globală

„Declarația comună” adoptată în cadrul summitului se concentrează pe șase domenii majore de cooperare: integrarea economică, interconectivitatea, securitatea energetică și sustenabilitatea, transformarea digitală și inovația, securitatea alimentară și agricolă, precum și schimburile culturale și interumane. Obiectivul nu este doar acela de a promova cooperarea economică regională, ci și de a oferi o „soluție asiatică” pentru reformarea guvernanței globale. De exemplu, în domeniul securității energetice, se propune un echilibru între dezvoltarea diverselor surse de energie, promovând atât utilizarea eficientă a resurselor tradiționale, cât și tranziția către energie curată. În ceea ce privește transformarea digitală, se prevede colaborarea în cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor de vârf precum inteligența artificială și blockchain, alături de inițiative comune pentru dezvoltarea competențelor digitale și proiecte de alfabetizare digitală, menite să asigure incluziunea în era digitală.

Summitul ASEAN–China–Consiliul de Cooperare al Golfului reprezintă o apariție colectivă a țărilor din Sudul Global în competiția pentru influență în definirea regulilor internaționale și, totodată, un răspuns practic al Asiei la întrebarea esențială  „Cum poate fi realizată o globalizare incluzivă?”. În timp ce Occidentul este tot mai angrenat în logica „decuplării” și a formării de blocuri, cooperarea trilaterală demonstrează că parteneriatul Sud–Sud, bazat pe complementaritate și non-exclusivitate, poate oferi stabilitate și predictibilitate într-o lume marcată de turbulențe.

Sursa: aici, 28 mai  2025.

Secretarul american al apărării reia teza „amenințării venite din partea Chinei”, dar fără sprijinul ASEAN. Ministrul filipinez al apărării: „Nu suntem pioni lipsiți de autonomie strategică”

Foto: Secretarul american al apărării, Patrick Hegseth, Sursa: aici

În cadrul celei de-a 22-a ediții a Dialogului de la Shangri-La, desfășurată recent în Singapore, secretarul american al apărării, Patrick Hegseth, a reluat retorica privind „amenințarea venită din partea Chinei”, încercând să convingă aliații Statelor Unite să își sporească bugetele de apărare. Cu toate acestea, miniștrii apărării ai țărilor membre ASEAN au reafirmat, în mod ferm, angajamentul lor față de conceptul de „autonomie strategică”.

Potrivit unui articol publicat de South China Morning Post pe 1 iunie, ministrul apărării din Filipine, Gilberto Teodoro, a declarat în cadrul reuniunii că, deși Filipine este un aliat prin tratat al SUA, nu este „un pion lipsit de autonomie strategică”. Pe de o parte, el a continuat să insiste asupra ideii că „China urmărește să devină o superputere”; pe de altă parte, a subliniat că „nu ar trebui să exagerăm această realitate”. „O astfel de abordare riscă să creeze o imagine nedreaptă, potrivit căreia acțiunile legitime ale statelor mici ar fi dictate de marile puteri, ca și cum am fi doar niște pioni lipsiți de autonomie strategică.”

Potrivit unui analist citat în articol, încercările lui Hegseth de a promova teza „amenințării venite din partea Chinei” sunt puțin probabil să obțină sprijinul unanim al celor zece state membre ASEAN, întrucât blocul regional continuă să se confrunte cu amenințarea tarifelor comerciale ridicate impuse de fosta administrație Trump și cu o accentuată incertitudine economică, orientându-se totodată spre aprofundarea relațiilor comerciale cu parteneri din afara marilor puteri. Pe termen lung, statele din Asia de Sud-Est vor întâmpina dificultăți în menținerea unei strategii de echilibru între China și Statele Unite, ASEAN urmând să-și reducă dependența de Washington și să-și consolideze cooperarea cu parteneri precum Uniunea Europeană și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), percepuți ca actori cu viziuni convergente.

Foto: Ministrul apărării din Filipine, Gilberto Teodoro, Sursa: aici

Potrivit aceluiași raport, tot în cadrul actualei ediții a Dialogului de la Shangri-La, viceprim-ministrul thailandez și ministru al apărării, Phumtham Wechayachai, a declarat: „Deși există divergențe între prietenii noștri din rândul marilor puteri, noi rămânem prieteni cu toată lumea.”

South China Morning Post a remarcat că, de-a lungul timpului, statele ASEAN au pledat pentru o politică de nealiniere față de marile puteri. Totuși, în fața influenței economice și militare în creștere a Chinei, Statele Unite și-au intensificat atenția strategică asupra regiunii, plasând ASEAN într-o poziție delicată de echilibru.

Cercetătorul Abdul Rahman Yaacob, cercetător în cadrul programului pentru Asia de Sud-Est al think tank-ului australian Lowy Institute, a declarat că, în fața amenințării tarifare venite din partea SUA, este puțin probabil ca statele membre ASEAN să își majoreze cheltuielile de apărare pe termen scurt, din cauza incertitudinilor economice. În opinia sa, deși disputele din Marea Chinei de Sud persistă, „ascensiunea Chinei a adus beneficii economice semnificative regiunii Asiei de Sud-Est”.

În ultimii ani, relațiile dintre China și Filipine au cunoscut tensiuni din cauza disputelor din Marea Chinei de Sud, iar această temă a devenit un subiect inevitabil și în cadrul actualei ediții a Dialogului de la Shangri-La.

În acest context, ministrul filipinez al apărării, Gilberto Teodoro, a declarat că între cele două țări există un deficit de încredere și, într-un ton critic, a afirmat: „Pentru ca dialogul să fie eficient, el trebuie să se bazeze pe încredere, iar dacă China dorește să fie un partener credibil în procesul de soluționare a disputelor, are încă multe de făcut în ceea ce privește construirea acestei încrederi.” Ca reacție la declarațiile ministrului filipinez al apărării, Gilberto Teodoro, privind Marea Chinei de Sud, formulate în cadrul Dialogului de la Shangri-La și percepute ca un atac la adresa Chinei, generalul-maior Meng Xiangqing, membru al delegației Universității Naționale de Apărare a Chinei, a afirmat că acestea constituie acuzații nefondate care ignoră realitatea, distorsionează faptele, instigă la confruntare și încearcă să semene discordie. El a subliniat că o astfel de retorică este în totală contradicție cu tendința generală a regiunii către pace și stabilitate, precum și cu dorința majorității țărilor de a evita taberele geopolitice, de a-și păstra independența, și de a promova pacea, dezvoltarea, dialogul și cooperarea. „Ne exprimăm opoziția fermă și respingem categoric asemenea afirmații”, a declarat Meng.

South China Morning Post a remarcat că și alți lideri din statele membre ASEAN și-au exprimat îngrijorarea față de intensificarea rivalității dintre marile puteri în regiune. Premierul Malaeziei, Anwar Ibrahim, a declarat: „Istoria ne arată că, atunci când marile puteri încearcă să împartă lumea în sfere exclusive de influență, statele mai mici ajung, de cele mai multe ori, să fie reduse la tăcere.

Foto: Pe 27 mai, ora locală, la Kuala Lumpur, Malaezia, liderii participanți au realizat o fotografie de grup la finalul celei de-a doua ediții a summitului ASEAN–Consiliul de Cooperare al Golfului, Sursa: aici

„Politica noastră este una de nealiniere activă”, a declarat acesta pe 31 mai, ora locală. „Deși salutăm prezența puternică și durabilă a SUA în regiune, ca factor de promovare a păcii, prețuim în egală măsură relațiile noastre dinamice și solide cu China, precum și parteneriatele noastre consolidate din Asia, Europa și Sudul Global.”

Potrivit lui Abdul Rahman Yaacob, cercetător la Lowy Institute for International Policy, statele din Asia de Sud-Est întâmpină dificultăți în menținerea unei strategii de echilibru între cele două mari puteri, China și SUA. Pe termen lung, el consideră că ASEAN va reduce dependența de Washington și se va orienta tot mai mult spre parteneri cu interese comune, precum Uniunea Europeană și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG). „Ceea ce mă îngrijorează este că, în perspectivă, influența Statelor Unite în regiune se va diminua, întrucât între țările din Asia de Sud-Est și Washington persistă divergențe legate de dimensiunea economică și de logica militarizării.”

De fapt, cu puțin timp înainte de desfășurarea actualei ediții a Dialogului de la Shangri-La, în după-amiaza zilei de 27 mai, ora locală, a avut loc la Kuala Lumpur primul summit ASEAN–China–Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG). În discursul rostit la ceremonia de deschidere, prim-ministrul malaezian Anwar Ibrahim a subliniat că această apariție comună oficială a celor trei entități marchează intrarea cooperării regionale într-o nouă etapă, cu o semnificație deosebită din punct de vedere istoric.

Analiștii subliniază că protecționismul practicat de SUA remodelează relațiile comerciale globale, accelerând orientarea Chinei spre Asia de Sud-Est și determinând ASEAN să își intensifice eforturile pentru identificarea altor parteneri de cooperare. Un fost diplomat malaezian consideră că acest summit reflectă o reașezare mai amplă a echilibrului global, indicând o diminuare treptată a dominației americane în privința fluxurilor financiare și a influenței instituționale, în timp ce influența comercială a Chinei continuă să crească, iar Consiliul de Cooperare al Golfului își consolidează relațiile economice durabile în Asia.

Ca reacție la comentariile ostile formulate de secretarul american al apărării cu privire la China, Ministerul chinez de Externe a reafirmat că problema Taiwanului este o chestiune internă a Chinei, în care niciun stat străin nu are dreptul să intervină. Beijingul a avertizat Washingtonul să nu trateze problema Taiwanului ca o monedă de schimb pentru a limita ascensiunea Chinei și să nu „se joace cu focul”. Partea chineză solicită cu fermitate SUA să respecte în mod real eforturile țărilor din regiune de a menține pacea și stabilitatea, să înceteze subminarea deliberată a mediului de securitate regional, precum și încercările de a alimenta confruntarea și tensiunile în zonă.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale al Chinei, Zhang Xiaogang, a declarat că afirmațiile secretarului american al apărării reprezintă o provocare gravă la adresa suveranității și intereselor Chinei și denaturează în mod serios pozițiile politice ale Beijingului. El a subliniat că partea chineză își exprimă profunda nemulțumire și se opune ferm acestor declarații. Totodată, a afirmat că Armata Populară de Eliberare va colabora cu țările din regiune pentru a se opune hegemoniei care aduce prejudicii regiunii Asia-Pacific, pentru a împiedica transferul conflictelor geopolitice în această zonă și pentru a respinge orice tentativă externă de a provoca instabilitate.

^{Sursa: aici,  2 iunie 2025.}

Paula Toma este Director executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița”.