Şmecherii, „foncirea” şi „prostimea”

În timp ce oamenii simpli - angajaţi, mici întreprinzători, liber profesionişti, fără demnităţi publice, fără funcţii în instituţii importante ale statului român - şi-au plătit dările, şmecherii au „uitat” voit şi ignorat cu bună ştiinţă, să-şi plătească „foncirea”. S-au crezut mai presus de lege şi au beneficiat de complicităţi. Plata „foncirii” nu era şi pentru ei, era doar pentru prostime!

Chiar dacă are greşeli şi erori, fapt pentru care a început reverificarea de către ANAF, lista datornicilor la stat scoate în prim plan o nouă mizerie. O ilegalitate evidentă a persoanelor fizice cu datorii, dar şi complicităţi şi abuzuri ale funcţionarilor ANAF cu unii mari datornici. Realitatea relevă diferenţa dintre persoanele fizice care şi-au plătit datoriile la Fisc şi cele care, ani de zile, nu au fost deranjate de autorităţi şi obligate să-şi achite obligaţiile. În timp ce oamenii simpli - angajaţi, mici întreprinzători, liber profesionişti, alte categorii socio-profesionale, pensionari sau cu alte ocupaţii oneste, fără demnităţi publice, funcţii politice sau cocoţaţi în demnităţi înalte, în instituţii importante ale statului român - şi-au plătit dările, de bună voie sau forţaţi prin poprirea conturilor bancare, şmecherii au „uitat” voit şi ignorat cu bună ştiinţă, să-şi plătească „foncirea”. Pentru că ei s-au crezut mai presus de lege şi, mai mult, au beneficiat de complicităţi.

Plata „foncirii” nu era şi pentru ei, era doar pentru prostime!

Astfel, ani la rând, în timp ce ANAF bloca fără sau cu înştiinţări prealabile, conturile „prostimii” şi le lua banii, cu sau fără voia lor, unii dintre demnitarii, politicienii şi marii afacerişti ai acestei ţări îşi vedeau liniştiţi de interesele lor, nederanjaţi de nimeni, acumulând datorii imense la stat. Ani la rând, aceşti protejaţi au beneficiat de clemenţa Fiscului, care, preocupat să-i frigă pe amărăşteni, nu-i punea la plată şi pe marii datornici, pesoane fizice.

Această clemenţă, uitare, scăpare a unora de obligaţii reprezintă, de fapt, o complicitate, în timp,  făcută de ANAF cu marii datornici, persoane fizice. Practica nederanjării acestor datornici, mulţi dintre ei figuri publice cu activităţi în domenii importante - politică, afaceri, instituţii importante ale statului - a fost una obişnuită, curentă până la data publicării oficiale a aşa zisei liste a ruşinii. Pentru această complicitate a ANAF de-a lungul anilor, ar trebui ca cei responsabili, care i-au protejat pe marii datornici, să fie luaţi la întrebări şi sancţionaţi conform legii. Nu sunt specialist pe drept, dar mi se pare că fapta funcţionarilor publici care nu-şi fac datoria sau şi-o îndeplinesc în mod defectuos, conform Codului Penal, se numeşte abuz în serviciu.

Ar putea fi cercetaţi actuali funcţionari sau foşti angajaţi ai ANAF sub acuzaţia de abuz în serviciu sau alte fapte ilegale, în cazul complicităţii şi protecţiei unor persoane din lista datornicilor către bugetul de stat? Dacă se doreşte, eu cred că s-ar putea face acest lucru de către organele abilitate. Dar se doreşte acest lucru? Vom vedea. Dacă vor începe cercetări pentru a se afla cum a fost posibil ca ani de zile, în timp ce altor cetăţeni li se blocau conturile şi erau obligaţi să plătească, unor persoane cu funcţii, cu demnităţi înalte, cu notorietate li se făceau uitate datoriile imense către bugetul de stat. Sume care dacă ar fi recuperate, după cum cred mulţi români din această ţară, ar putea construi şi face lucruri pozitive în orice domeniu din România.

Tabelul persoanelor fizice care aveau datorii fiscale mai mari de 1.500 lei la data de 31 martie 2016, a fost publicat luni de ANAF. Lista conţine numele a 187.230 de persoane fizice ale căror restanţe fiscale însumează 3,4 miliarde de lei, datorii rezultate din activităţi economice independente sau profesii libere. 

Pe această listă sunt trecute nume importante ale unor persoane publice din politică, administraţie, afaceri, instituţii publice importante, foşti sau actuali apărătorii ai legii, mici întreprinzători, persoane fizice, personalităţi istorice şi cu sânge „albastru”, cum ar fi: Regele Mihai I, Cătălin Predoiu, fost înalt demnitar, actual om politic şi candidat la Primăria Bucureştiului, Elena Băsescu, fost europarlamentar, foşti sau actuali edili penali, candidaţi la alegerile locale de luna viitoare-Robert Negoiţă, Marian Vanghelie, fostul general de poliţie Pavel Abraham, Geroge Becali, Silviu Prigoană, Mihail Vlasov, Elena Udrea, Daciana Sârbu şi mulţi alţii.

Unii dintre aceşti datornici au contestat datoria, susţinând că au plătit-o, cu este cazul lui Cătălin Predoiu şi al Elenei Băsescu, alţii o contestă, ca de exemplu Casa Regală. Marian Vanghelie sau Elena Udrea spun că nu ştiu să aibă astfel de datorii.

Printre puţinii care şi-au recunoscut datoria este actualul deţinător al funcţiei Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, care, împreună cu soţia figurează cu datorii la ANAF de peste 570.000 lei. Acesta spune că familia sa face „eforturi deosebite” pentru plata lor, dar şi a celorlalte datorii, ei având şi peste un milion de euro de dat la bănci.

Şi Elena Udrea a reacţionat prompt, afirmând:

„ANAF zice că nu am plătit un impozit de 39.000 Ron. Verific pentru că nu am încredere în acurateţea informaţiilor lor. Oricum, din cei aproape 150.000 de datornici anunţaţi, restanţa mea ar fi nerelevantă faţă de sutele, zecile de milioane ale altora. Dar chiar şi aşa, dacă ceva a scăpat contabilei mele şi am o datorie, evident că voi încerca să o plătesc. Spun că voi încerca deoarece eu am toate bunurile sechestrate, toate conturile poprite şi toate veniturile blocate de către DNA. Pe de o parte, statul prin ANAF îmi cere să plătesc, pe de altă parte tot statul, prin DNA, îmi blochează orice posibilitate de plată!!!”

Reacţia opiniei publice la publicarea listei persoanelor fizice cu mari datorii a fost una vehementă, mulţi dintre români luându-i în bâză, pe forumuri, pe marii datornici notorii, protejaţi până de curând:

„Sunt convins că foarte mulţi se află în situaţia lui Predoiu sau a Elenei Băsescu. Cred că 20% din datoriile listate nu sunt actuale. Şi mie mi-a venit somaţie la sfârşitul unui trimestru. Am intrat repede pe site-ul ANAF: nimic. Am fugit la Finanţe: au dat din umeri şi au zis să nu iau în considerare somaţia. Nervi, emoţii, iar acum cu publicarea listelor şi prejudicii de imagine. Pe de-o parte ies la iveală tupeişti cu datorii fabuloase, pe de altă parte sunt afectaţi o grămadă de plătitori conştiincioşi.”

„Ruşine regelui Mihai. Este în primii 75 datornici ai ţării. Aşa apare în baza de date. Ca o comparaţie, generalul de poliţie Pavel Abraham, avocat al clanului Bercea Mondial, se mândreşte cu o datorie de 218.184 lei, fiind pe locul 1500.”

„Daca un amarât de SC sau PFA ar avea atâtea datorii la ANAF... veneau inspectorii imediat şi puneau sechestru pe tot, dar avocatul (mafioţilor) poporului este exclus de la asemenea tratamente inumane...”

”La fel şi Robert Negoiţă sau Vanghelie, sau Becali... care fac afaceri pe persoană fizică şi acumulează datorii imense la CASS, CAS etc.. La 2000 de RON datorie şi întârziere de 3 luni te fac în sânge băieţii de la fisc: conturi blocate, notificări ioc, bani luaţi de 2 ori. Asta pentru că au emis notificarea azi şi au trimis-o la bancă peste 2 luni. timp în care poate ai plătit. Nu m-ar deranja atât de tare că îşi fac treaba, dar aş vrea să o facă cum trebuie şi egal pentru toată lumea. problema este ca la indivizii ăştia gen Ciorbea legea nu se aplică. Cum era textul de lege cu corupţia: foloase necuvenite pentru sine ori pentru alţii? De pe vremea când candida la primărie, ce caz mai făcea de averea lui modestă. Ce nemernic!”

„Ciorbea nu îşi plăteşte nici ratele la bănci, nici datoriile la stat... nu ar trebui sa existe un cod al funcţionarului public, să fie exclus dacă are datorii restante, mai ales dacă sunt catre ANAF?”

Unii dintre români cred că în listă sunt mari erori, greşeli ale Fiscului, dar există şi o categorie de persoane care se întreabă care sunt datoriile statului către cetăţeni şi dacă vor fi acestea achitate vreodată?

ANAF continuă publicarea listelor persoanelor cu restanţe fiscale: persoanele fizice, conform comunicatului de presă din 16 mai 2016.

„Lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016, poate fi accesată şi descărcată de la adresa http://data.gov.ro/dataset/datoriile-catre-bugetul-de-stat

Lista conţine numele persoanelor fizice care totalizează obligaţii fiscale restante de 3,4 miliarde lei, rezultate inclusiv din activităţi economice independente sau profesii libere.

Din total, ANAF poate recupera la această dată cca. 2,3 miliarde lei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite etc.) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.

Conform Codului de procedură fiscală, „obligaţii fiscale restante” înseamnă:

a) obligaţiile fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată;

b) diferenţele de obligaţii fiscale principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată.

Fac obiectul publicării doar creanţele fiscale, prevăzute de art. 162 din Codul de procedură fiscală. Nu fac obiectul publicării confiscările dispuse prin sentinţe civile sau penale, atragerea răspunderii în procese civile de insolvenţă sau în faza penală, alte creanţe bugetare etc. Sunt exceptate de la publicare obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată şi cele a căror executare este suspendată.”