Secretul vieţii. Cum să devii bogat

"Această parte din viaţa mea, această mică parte, se numeşte fericire".

Este momentul în care omul Chris Gardner a reuşit să obţină locul de muncă pentru care luptase atât de mult. Astăzi este unul dintre milionarii americani. Ieri a fost un om care trăia pe străzi şi toalete de metrou. Cei ce doresc îi pot afla fenomenala poveste din filmul „The Pursuit of Happyness", acolo unde Will Smith face un rol de zile mari alături de fiul lui.

Poveste reală. Pe cât de simplă, pe atât de dură. În final, pare una de succes. Până la acea secundă de fericire însă, e filmul vieţii noastre. A celor mai mulţi. La filmări, Gardner a fost secundă de secundă alături de Smith. I-a urmărit mişcările, i-a dat sfaturi. La scena tulburătoare, în care ţinea de uşa WC-ului din metrou, locul în care a fost nevoit să doarmă cu fiul său pe braţe, nu a rezistat. Acum are milioane de dolari. Dar, aşa cum mărturiseşte, în una dintre camerele casei sale mai păstrează pungile în care ţinea hainele lui şi ale copilului atunci când dormeau pe străzi. Ca să nu uite.

Dreptul de a-ţi căuta fericirea, alături de dreptul la viaţă şi libertate sunt esenţa a milenii de căutări de sens. De frământări asupra condiţiei noastre umane. Unul fără altul nu pot exista. Şi primul este încununarea lor. Căci la ce ar putea folosi acestor fiinţe predispuse la teamă, la ură şi la durere viaţa şi libertatea fără toate încercările de a prinde acea clipă scurtă de fericire? Şi acei mari oameni ce au scris Declaraţia de Independenţă au avut un moment de atingere divină, când au formulat enunţul ca fiind o căutare, nu o certitudine. Pentru că aici se face diferenţa între oameni.

Mulţi o caută disperaţi o viaţă întreagă. Au senzaţia că au găsit-o între pereţii unei case, pe scaunul din piele postat în spatele unui birou de şef. O caută în funcţii, în bani, în putere asupra altora. Dar e totul atât de gol şi atât de fad. Ca un cimitir împănat cu cruci de aur şi cavouri somptuoase construite cu deşarta speranţă a unei prelungiri de viaţă.

Cred că prima condiţie pentru a trăi fericirea este să înţelegi că trebuie să faci totul nu pentru tine. Ci pentru cel de lângă tine. Egoismul inserat în căutare naşte automat un paradox. De aceea, momentul de fericire, momentul adevărat trăit de Gardner, este atunci când, după ce a primit slujba de broker, aleargă la fiul său la grădiniţă. Şi în drumul spre casă îşi ţine de mână copilul. Discută despre planete, despre animale din junglă. Convins că este unul dintre puţinii oameni care au înţeles ceva din sensul vieţii şi al libertăţii cu care a fost înzestrat din naştere. 

“Nu lăsa niciodată pe nimeni să îţi spună că nu poţi face ceva. Ai un vis, trebuie să îl protejezi. Oamenii care nu pot face nimic pentru ei îţi vor spune că nu vei reuşi. Niciodată. Vrei ceva, du-te şi îl ia! PUNCT.''
Chris Gardner
„The Pursuit of Happyness“