Robert Schwartz: De la DW la conducerea Radio România
0Parlamentul l-a validat, miercuri (26.11.2025) pe Robert Schwartz președinte director general al Radio România. Fostul șef al departamentului DW Română are în plan modernizarea radioului public și atragerea tinerilor.
Robert Schwartz se întoarce acasă. După trei decenii și jumătate în care a activat și coordonat o voce alternativă, de la distanță, pentru peisajul media din România, fostul șef al redacției române a Deutsche Welle revine la matcă și în miezul actualității, acolo unde a și făcut, de altfel, primii pași în radio.
Proaspătul președinte director general al Radio România și-a început lunga carieră media tocmai la Radio România Internațional, adus de pe băncile Facultății de Limbi Germanice a Universității București de actrița Catinca Ralea, cea care conducea secția în limba engleză din, pe atunci, singura instituție de radiodifuziune din țară.
Departe, dar în contact continuu cu România
Au urmat, pentru tânărul sibian specializat în limbile germană și engleză, o perioadă de profesorat, care a culminat, imediat după Revoluția din 1989, cu un mandat de director al liceului german din București (actualul Colegiu Goethe), primul democratic ales în această funcție de boardul școlii.
După o scurtă perioadă de reprezentare a comunității germane în primul for parlamentar post-decembrist (CPUN - Consiliul Provizoriu de Uniune Națională), Robert Schwartz a decis să plece în Germania, unde, din 1992, a început să lucreze pentru Deutsche Welle. A activat o perioadă în redacția centrală, după care a făcut pasul către departamentul românesc, pe care, începând din anul 2000, l-a și condus. În toată această perioadă a fost în permanent contact cu realitatea românească, fiind invitat constant la emisiuni ale diverselor posturi de știri din România pentru a analiza și comenta temele actualității.
Drumul spre secolul 21
În paralel, a inițiat parteneriate cu instituții media naționale și locale din România, ceea ce, pe fondul schimbării obiceiurilor de ascultare radio (tot mai puțin pe unde scurte, tot mai mult în FM) a permis o nouă și mai puternică penetrare a DW în spațiul public românesc, generând și contactul cu un public nou.
Din 13 octombrie 2004, DW avea chiar să fie prezent în București și împrejurimi pe propria sa frecvență, 88,5 FM: zi de zi aveau să fie transmise știri, analize, comentarii și reportaje în limba română, completate cu informație în germană şi engleză, toate acompaniate de pop, jazz şi muzică clasică din Germania şi Europa. A fost cea dintâi frecvență proprie pe care DW a avut-o într-o zona către care se adresa.
În paralel au apărut și primele conturi de social media, redacția de limbă română testând, practic, impactul pe care dezvoltarea acestei prezențe îl are asupra relevanței în peisajul media.
Închiderea frecvenței proprii de radio, până pe 31 decembrie 2011, a venit cu o nouă schimbare în întâmpinarea tendințelor de consum media și a deschis un nou episod pentru DW Română: producțiile de televiziune. Pe lângă prezentarea acestor formate pe site-ul propriu, numeroase posturi de televiziune din România și Republica Moldova au fost interesate în preluarea pachetelor video produse de redacția română de la Bonn și Berlin și continuă să le difuzeze.
Singura constantă e schimbarea
DW a trecut, în acest timp, de la vechea voce care, în a doua jumătate a secolului 20, în plin Război Rece, de la mare distanță, printre bruiaje și interdicții, prezenta publicului românesc adevărata realitate internațională, fără distorsiunile propagandei comunistă, la instituția modernă, tehnologizată, digitalizată și orientată către consumatorii media din mileniul trei, fără compromisuri deontologice și de calitate.
Robert Schwartz, care, până în 2020, a coordonat redacția română, și-a asumat pionieratul în mai toată această tranziție, cu reforme mai mult sau mai puțin riscante, unele împotmolite dar cu cele mai multe reușite, chiar dacă uneori obstacolele cele mai dificile veneau din rezistența sau opoziția internă la schimbare.
Începând din 2020, când a pus capăt mandatului de șef al secției române, Schwartz a demarat mai multe proiecte media, pe cont propriu sau sub auspiciile DW, de multe ori cu scopul explicit de a proteja și promova acuratețea informației, într-o epocă în care manipularea și dezinformarea au valoare de armă în războiul hibrid purtat împotriva valorilor liberale și occidentale.
În paralel, a condus o societate culturală româno-germană care a contribuit la apropierea dintre cele două țări, a organizat sau moderat conferințe și a recuperat o arhivă de texte scrise în urmă cu peste 40 de ani de foștii săi elevi (și care, din cauza cenzurii, nu au putut fi publicate la vremea respectivă).
”Nici un pas în direcția politizării”
Conform mandatului prezentat în fața comisiilor de specialitate din Parlament, mandatul lui Robert Schwartz în fruntea radioului public românesc va avea câteva priorități: dezvoltarea producțiilor multimedia și adaptarea programelor pentru publicul tânăr, inclusiv prin conținut cultural și educațional, o digitalizare completă a uriașei arhive radiofonice a SRR, reducerea birocrației, un sistem modern de evaluare a performanței, sustenabilitate financiară și diversificarea veniturilor proprii. ”Sunt aici oameni în poziții-cheie pe care îi cunosc foarte bine, care au trecut prin șase, șapte, opt, nouă directori generali, eu aș fi al zecelea. Apa trece, dar pietrele rămân și trebuie să rămână în poziții solide” dar, a precizat Schwartz în această dimineață, invitat la Radio România Actualități, la rubrica Apel Matinal, ”fără un buget predictibil nu poți să planifici pe termen lung”.
Și, a mai punctat noul PDG al radioului public, ”am lucrat 30 de ani la Deutsche Welle, eu n-am avut niciodată, nici măcar un prim pas în direcția politizării. Dacă aș fi simțit o ingerință atunci când mi s-a propus candidatura, aș fi spus din start: fără mine, eu nu am nevoie de chestia asta”.