Republica Moldova nu se poate scoate din apă trăgându-se singură de păr
0România şi Republica Moldova pot profita de ferestrele de oportunitate care s-au creat în urma evenimentelor din ultimul timp. Chişinăul şi Bucureştiul trebuie să-şi adâncească relaţiile, iar România trebuie să gândească alte mecanisme de intervenţie şi sprijin în Republica Moldova, deoarece malul stâng al Prutului se află într-o criză profundă.
Dan Dungaciu, preşedintele Institutul de Stiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), a explicat, în cadrul conferinţei „Republica Moldova: Ultima noapte de iluzii, întâia zi de realism”, organizată de FUMN şi New Strategy Center, că România nu trebuie să mai ofere bani gratis Republicii Moldova fără perspective clare şi fără un plan bine pus la punct prin care investiţiile româneşti să ajungă la Chişinău. „Banii trimişi fără scop şi fără rost nu sunt de bun augur”, a subliniat Dungaciu.
Investiţiile, cheia unei relaţii reuşite Bucureşti- Chişinău
În opinia expertului, cea mai mare problemă a relaţiilor dintre cele două state este că nu s-a trecut de la podurile de flori la podurile de investiţii. „Creditul acordat Moldovei de către guvernul de la Bucureşti reprezintă un ajutor important pentru Chişinău. Dar Republica Moldova are nevoie de investiţii pentru a supravieţui. Orice bani daţi în Republica Moldova riscă să ajungă o investiţie proastă. Sunt deranjat de lipsa de transparenţă privind acest împrumut. Nu este exclus că România să fi înaintat unele condiţii Chişinăului privind implementarea reformelor. Ar fi trebuit să se vorbească despre acest lucru”, a subliniat Dungaciu. Acesta crede că Moldova are nevoie de alte tipuri de investiţii din partea României, decât a avut până în prezent, deoarece aceste noi tipuri de investiţii vor putea diminua într-un final decalajele din ambele state.
Jocul moldovenesc la două capete
Cristian Diaconescu, fost consilier prezidenţial, consideră că integrarea europeană nu a câstigat competiţia cu propaganda rusească şi cu partidele de stânga din Republica Moldova. „Există de multe ori tentaţia de a se considera că o decizie într-o capitală europeană sau altă, printr-un consens mai mult sau mai puţin larg, ţine loc şi de decizie la Chişinău. Greşit! Senzaţia pe care o au partenerii noştri din Ucraina, senzaţia pe care uneori o au şi cei de la Chişinău este faptul că se află între două blocuri care desfăşoară o compeţitie de care dânşii ar fi mai mult sau mai puţin interesaţi. Sigur, cu toată prietenia şi jocul la două capete în multe situaţii nu cred că a fost cel mai nimerit, dar hai să nu judecăm istoria nimănui”, apreciază Diaconescu. În opinia sa, numărul de investiţii româneşti este extrem de redus în Republica Moldova, iar această realitate nu ajută pe nimeni nici la Bucureşti nici la Chişinău. „Dincolo de relaţii şi bune intenţii este incontestabil. Hai să nu mai reluăm! România este alături de România de acum si pururi. Gata! Ne-am înţeles. Haideţi să trecem mai departe la pasul următor. Cum intrumentalizezi această aspiraţie?” a explicat Diaconescu.
Moldova, o schijă necunoscută
Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale din Republica Moldova a subliniat faptul că Republica Moldova nu este un stat în sensul tradiţional, ci o schijă dintr-o ţară, care n-a avut niciodată o istorie proprie. „Ea a fost printre ultimele provincii sovietice care şi-a proclamat independenţa. Ne-am pomenit cu o Constituţie adoptată de fosta nomenclatură comunistă cu o serie de falsuri, precum limba moldovenească şi cu un nucleu de contradicţii care până în prezent generează instabilitate”, a precizat Tănase.
Alexandru Tănase a subliniat că abia în ultimii ani Republica Moldova a intrat pe agenda politicii româneşti ca subiect principal, adăugând că nici Republica Moldova şi nici situaţia ei actuală nu este prea cunoascută în România. În acelaşi timp, Tănase a amintit că partidele din Moldova nu sunt partide politice în sensul clasic, ci grupuri de interese care îşi dispută puterea, fără a modifica politicile sau sistemul care a fost moştenit. Efectele acestei chestiuni le regăsim astăzi în probleme cu care se confruntă Moldova şi care copleşesc societatea moldovă.