PSD violează legea aleşilor locali
0Vicepremierul Liviu Dragnea scrie, chiar acum, ajutat de juriştii PSD, un proiect de lege care să-i scoată pe aleşii locali – primari, consilieri locali, preşedinţi de Consilii Judeţene, consilieri judeţeni - din „robia“ propriilor partide.
În acest moment, aleşii locali îşi exercită funcţia în baza Legii 249/2006, cunoscută ca legea împotriva traseismului. Această lege, promulgată în vara lui 2006, a modificat şi completat Legea 393/2004, vechea lege a aleşilor locali. În ce sens a completat-o? În sensul în care legiuitorul a stabilit că aleşii locali îşi pierd mandatul dacă trec la alt partid. Această propunere a venit la insistenţele liberalilor şi, la vremea respectivă, a fost apreciată, pentru că era un demers de a stopa, la nivel local, traseismul politic. Vă mai amintiţi de vremurile când primarii se mutau de la un partid la altul în funcţie de cum se schimba puterea la Bucureşti? Modificarea legii a fost metoda de a-i opri. Evident, au fost aleşi care au ocolit cu succes legea:s-au înscris în fundaţii sau pur şi simplu au făcut campanii pentru alte partide. În acest fel au fost excluşi, au devenit liberi şi au rămas şi cu funcţia. Pentru că excluderea nu atrage şi pierderea mandatului. Legea este în vigoare şi astăzi. Evident, primarii sau baronii locali nu sunt ţinuţi cu lanţurile în partid. În caz că nu mai empatizează cu politica liderilor, au la îndemână onorabila variantă a demisiei. Altfel spus, demisionezi, îţi pierzi funcţia, apoi candidezi din nou şi, câştigi sau pierzi. Aici e problema. Primarii nu prea riscă să-şi piardă mandatul.
Tot atunci, în 2006, Parlamentul le-a oferit şansa aleşilor locali ca în 45 de zile să opteze pentru formaţiunea din care fac parte. Apoi, cele 45 de zile s-au scurs, cortina a căzut, iar primarii au rămas încorsetaţi, aşa cum urmărea demersul parlamentar. Cele 45 de zile de graţie stabilite a fost o dovadă de clemenţă ce poate fi înţeleasă: urma să se interzică traseismul, o măsură dură. Totuşi, a fost o regulă a jocului dinainte stabilită. Să nu uităm un alt aspect important: 2006 nu era an electoral. Acum, vicepremierul Dragnea vine şi ne propune o perioadă de pauză de la lege de 14 zile - invocând precedentul 2006 - pentru ca aleşii să poată opta pentru un partid sau altul. Acum, cu doar o lună înainte de startul campaniei pentru alegerile prezidenţiale. Practic, PSD schimbă regulile jocului chiar în timpul jocului, suspendând o lege care produce efecte sănătoase.De exemplu, Emil Boc şi Gheorghe Ştefan s-au umplut de penibil atunci când au făcut campanie pentru PMP, ei fiind cu carnetul în PDL. Iar partidul a refuzat să-i excludă tocmai pentru a-i lăsa să se zbată în grotesc. Măcar la nivel de imagine, şi tot a contat. Deci legea este eficientă.
De ce vrea Dragnea să întrerupă efectele acestei legi? Răspunsul îl găsim dacă ne întoarcem la definiţia aleşilor locali. Sunt exact oamenii care conduc maşinăria de voturi a partidelor şi care, în plus, interacţionează direct cu Liviu Dragnea, cel care, din postura de ministru al Dezvoltării Regionale, deschide robinetul cu bani bugetari pentru liderii din teriotoriu. Unde credeţi că se duc cele mai multe fonduri? Aţi ghicit, către primarii PSD, sau, după caz, către edilii PC , UNPR, pe alocuri chiar şi UDMR. Deci perioada de transferuri oferită de Dragnea nu este altceva decât un răgaz oferit aleşilor din opoziţie pentru a descoperi calea cea dreaptă. Legea moşită de Dragnea este un glob de cristal în care primarii, dacă deschid bine ochii, îşi pot vedea viitorul. După ruperea USL, în unele consilii locale şi judeţene PNL şi PDL au format alte majorităţi, iar PSD a rămas fără putere, deşi se află la guvernare. Frustrant. Pentru Liviu Dragnea, schimbarea majorităţii înseamnă „blocaj instituţional“. Pe final, i-aş mai aminti domnului Dragnea cum a ajuns la putere, în mai 2012. Nu cumva prin schimbarea unei majorităţi, provocată de un întreg lanţ de trădări?