Orban, interzis ca Rogozin: vrea enclave etnice pentru maghiarii din afara Ungariei!
0I-am interzis lui Rogozin să treacă prin spaţiul nostru aerian pentru că vrea să rupă Transnistria de Moldova şi Estul Ucrainei de Kiev. Foarte bine. Pe Orban când îl oprim să mai treacă prin România pentru că cere ruperea unei zone din ţara noastră pentru a crea acolo o enclavă teritorială etnică la fel ca Transnistria? Sau ruperea Ardealului nu ne interesează pentru că UE nu spune nimic împotriva lui Orban?
Primul discurs în faţa Parlamentului de la Budapesta al realesului Viktor Orban (AICI) a marcat şi prima ”declaraţie de război” la adresa României, a statelor vecine care au etnici maghiari şi a stabilităţii Europei. Nici mai mult, nici mai puţin, Orban ne cere să le dăm autonomie maghiarilor, drepturi colective şi, în general, tot ce vor ei, şi transformă această solicitare într-o problemă europeană, adică obligatoriu asumată de Bruxelles.
Cum se va derula aşadar noul mandat al lui Orban, de vreme ce el pleacă din start pe acest drum al secesiunii etnice, aruncând în aer suveranităţile statelor vecine şi asumându-şi cu de la sine putere dreptul de a interveni în politicile interne ale altor ţări unde se află minoritate maghiară, aşadar şi în problemele României? Nu este acesta modelul rusesc care îşi arogă dreptul de a trasa graniţe, de a recunoaşte autonomii şi de a cuceri teritorii în numele populaţiei rusofone?
De aici şi comparaţia cu Rogozin. În timp ce pe vicepremierul Rusiei Dmitri Rogozin îl interzicem şi prin spaţiul aerian, pe vicepremierul Ungariei Semjen Zsolt l-am lăsat să ne călărească în Transilvania, deşi intenţiile Budapestei sunt aceleaşi vizavi de o anumită zonă din Ardeal ca şi ale Rusiei faţă de Transnistria. Şi Viktor Orban a venit în România când a vrut şi ne-a dat lecţii şi indicaţii preţioase cum ar trebui să ne purtăm cu minorităţile noastre, reprezentate toate de deputaţi în Parlamentul de la Bucureşti, iar cea maghiară de câţiva zeci de parlamentari, în timp ce minorităţile din Ungaria nu au niciun reprezentant în actualul Parlament de la Budapesta. Pe atacatorii Ucrainei sau ai Republicii Moldova îi penalizăm, pe cei ai statului român îi linguşim şi le cântăm osanale de buni vecini ce sunt.
Rogozin este aşadar la fel de european ca UDMR şi Viktor Orban, iar diferenţa care se face între politica rusă de rupere a unor teritorii străine sub pretextul unei minorităţi care i-ar aparţine de drept şi cea ungară care cere enclave etnice oriunde sunt maghiari în afara Ungariei, este doar una de dimensiuni. Şi uite aşa bagă Orban băţul prin gardul Europei, şi aşa cam pipernicit, ajutând la grăbirea sfârşitului unităţii continentului.
Până la urmă, Orban poate declara ce vrea el la Budapesta şi e grija cetăţenilor din Ungaria dacă îşi lasă nebunul în libertate, ba îi mai dau şi funcţia de premier, problema este că există UDMR în România care îşi ia lumina de acolo, care a sprijinit în alegeri Fidesz şi care se află în Guvernul României de unde sprijină politicile fanaticului premier din vecinătate. Şi al cărui lider, Kelemen Hunor, susţine cu seninătate că UDMR nu este extremist, iar Viktor Orban cu atât mai puţin, ci numai cei care se opun autonomiei teritoriale pot fi consideraţi astfel! Uite aşa, românii au devenit automat extremişti pentru că doresc să-şi apere unitatea ţării, iar cei care vor să ne rupă sunt iluminişti, evoluaţi sau europeni.
Rogozin este aşadar la fel de european ca UDMR şi Viktor Orban, iar diferenţa care se face între politica rusă de rupere a unor teritorii străine sub pretextul unei minorităţi care i-ar aparţine de drept şi cea ungară care cere enclave etnice oriunde sunt maghiari în afara Ungariei, este doar una de dimensiuni. Şi uite aşa bagă Orban băţul prin gardul Europei, şi aşa cam pipernicit, ajutând la grăbirea sfârşitului unităţii continentului. Am tot văzut că presa maghiară se dă stupefiată la declaraţiile pe care le-am făcut despre Ungaria ca inamic al statului român. Dar declaraţia din Parlament a lui Orban ce este dacă nu recunoaşterea oficială a atacului Ungariei la suveranitatea României (şi nu numai)?