NATO salută decizia lui Trump de a trimite trupe în Polonia
0Miniștrii de Externe ai NATO discută la Helsingborg, în Suedia, pe fondul planurilor SUA de a-și reduce prezența militară în Europa. Secretarul de Stat Rubio insistă că măsura nu este ”punitivă”.
Secretarul general NATO Mark Rutte a ”salutat” anunțul președintelui american Donald Trump privind desfășurarea a 5000 de soldați în Polonia. Detaliile implementării prezențe avansate vor fi stabilite de comandanții militari aliați, a precizat șeful pactului strategic transatlantic, în declarațiile făcute jurnaliștilor înaintea reuniunii miniștrilor de Externe ai Alianței, care are loc la Helsingborg, în Suedia. Discuții în acest sens urmau să aibă loc astăzi (vineri, 22 mai 2026) la sediul NATO, la nivelul directorilor pentru politici de apărare.
Ultima decizie a lui Trump nu va schimba obiectivul pe termen lung al NATO de a face ”Europa mai puternică”, astfel încât, ”în timp, pas cu pas”, aliații europeni să devină mai puțin dependenți ”de un singur aliat, Statele Unite”, a afirmat Rutte.
”Pe baza alegerii de succes a actualului președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, am plăcerea să anunț că Statele Unite vor trimite încă 5.000 de soldați în Polonia”, a scris Trump, joi seară, pe platforma sa personală Truth Social. Anunțul a provocat confuzie, deoarece a venit la două zile după ce Pentagonul comunicase tocmai suspendarea desfășurării unei brigăzi de luptă în Polonia (între 4000 și 4700 de soldați).
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, declarase atunci că decizia înseamnă o ”întârziere temporară” a desfășurării planificate a forțelor americane.
Nu a fost imediat clar dacă anunțul lui Trump înseamnă că brigada își va relua desfășurarea în Polonia, dacă vor exista trupe suplimentare peste rotația deja existentă sau dacă reducerea trupelor americane din Europa va continua, dar dintr-o altă țară.
Trump a decis la începutul lunii mai retragerea a 5000 de militari SUA din Germania. Administrația de la Washington subliniase atunci că Europa ar trebui să își asume responsabilitatea principală pentru securitatea convențională a continentului.
Polonezii răsuflă ușurați, europenii sunt confuzi
Numărul soldaților americani din Polonia va fi ”mai mult sau mai puțin la nivelurile anterioare”, a apreciat vineri ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, care i-a mulțumit președintelui Trump ”pentru anunțul că rotația și prezența trupelor americane în Polonia vor fi menținute”. Varșovia fusese luată prin surprindere de recentele declarații ale oficialilor de la Washington referitoare la oprirea mișcărilor planificate de militari.
Polonia, stat membru NATO, se învecinează cu Ucraina agresată, dar și cu Belarusul, aliat Moscovei, și cu zona Kaliningrad, exclava rusă de la Marea Baltică.
Sikorski a refuzat să ofere detalii suplimentare despre aparentul succes al eforturilor de lobby ale guvernului său la Casa Albă. ”Totul e bine când se termină cu bine”, a răspuns diplomatul, întrebat de DW despre dificultatea de a planifica apărarea națională când principalul aliat transmite semnale contradictorii. A completat însă că imprevizibilitatea americană ”îl face pe [președintele rus Vladimir] Putin foarte inconfortabil”.
Aliații NATO nu și-au ascuns nedumerirea față de acțiunile lui Trump. ”Este într-adevăr confuz și nu întotdeauna ușor de urmărit”, a comentat ministra suedeză de Externe, Maria Malmer Stenergard, răspunzând unei întrebări adresate de DW.
”Important este ca acest lucru să se întâmple într-o manieră structurată, astfel încât Europa să poată construi capacități proprii pe măsură ce SUA își reduc prezența”, a apreciat șeful diplomației norvegiene, Espen Barth Eide.
Rubio despre Iran: Trump e dezamăgit, dar SUA nu pedepsesc europenii
Anunțul anterior, privind retragerea a 5000 de soldați din Germania, venise după ce cancelarul federal Friedrich Merz vorbise despre ”umilirea” Statelor Unite în războiul lor cu Iranul.
”Nu este o măsură punitivă, ci pur și simplu un proces continuu”, a apreciat secretarul de Stat Marco Rubio, încercând să dezmintă că decizia Washingtonului ar urmări să pedepsească aliații europeni pentru lipsa lor de sprijin față de războiul purtat de SUA în Iran.
”Statele Unite continuă să aibă angajamente globale pe care trebuie să le respecte în ceea ce privește desfășurarea forțelor noastre, iar asta ne obligă permanent să reanalizăm unde amplasăm trupele”, le-a spus oficialul american jurnaliștilor, dar a menționat și iminente discuții despre ”dezamăgirea” președintelui Trump față de aliați, din cauza implicării lor reduse în războiul cu Iranul. ”Acest lucru va trebui abordat. Nu va fi rezolvat sau discutat astăzi”.
În Europa sunt staționați aproximativ 80.000 de soldați americani. Pentagonul este obligat să mențină cel puțin 76.000 de soldați și echipamente majore pe continent, cu excepția cazului în care NATO este consultată și se stabilește că o asemenea retragere este în interesul SUA.
Germania crește bugetul apărării
Aflat și el în Suedia, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și-a informat omologii că guvernul de la Berlin va cheltui anul acesta peste 4% din produsul intern brut al țării pentru apărare și că se îndreaptă către pragul de 5%.
Germania și-a modificat legislația pentru a putea crește îndatorarea publică, în așa fel încât să aloce până la 5% din PIB investițiilor în apărare. În imagine, la reuniunea de la Helsingborg, Imagine: Thomas Imo/AA/photothek.de/picture alliance
Germania va propune intensificarea cooperării în domeniul apărării cu Ucraina, cu scopul de a accelera producția militară, a precizat Wadephul, înaintea reuniunii miniștrilor NATO, care precede summitul aliat din iulie, de la Ankara.
În 2023, pe măsură ce războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei intra în al doilea an, liderii NATO au convenit să aloce cel puțin 2% din produsul intern brut pentru bugetele naționale de apărare. Până în iunie 2025, 22 dintre cele 32 de state membre atinseseră acest obiectiv.
Anul trecut, Donald Trump le-a cerut statelor europene membre NATO să crească ținta cheltuielilor pentru apărare de la 2% din PIB la 5%. Germania și-a revizuit, tot anul trecut, cu puțin timp înainte de învestirea noului Parlament, mecanismul constituțional al ”frânei datoriei”, deblocând miliarde de euro pentru finanțare și extinzându-și strategia de apărare.
”Suntem în discuții continue cu Statele Unite privind desfășurarea sistemelor de rachete cu rază lungă de acțiune în Germania”, a declarat Wadephul pentru DW. ”Invităm SUA să rămână la planurile anterioare și să facă acest lucru. Dar suntem, de asemenea, pregătiți să demarăm un proces de achiziție pentru a integra aceste sisteme în Bundeswehr”.