Moldova se desprinde ireversibil de Rusia
0Guvernul de la Chișinău a denunțat miercuri mai multe acorduri semnate în cadrul CSI, inclusiv cel privind regimul fără vize. Este un pas necesar în perspectiva aderării Moldovei la UE.
Totuși, ieșirea definitivă a Moldovei din CSI va mai dura, dar cu siguranță se va produce până la aderarea țării la UE, susține vicepremierul moldovean pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Calitatea de membru în ambele organizații este incompatibilă, semnarea tratatului de aderare a Moldovei la UE fiind un angajament politic al Chișinăului pentru sfârșitul anului 2028. „Ieșirea Moldovei din CSI este un proces gradual (denunțarea tuturor acordurilor semnate – n.n.) și noi îl vom finaliza până la aderarea la UE. Atunci, Republica Moldova va deveni parte și va beneficia de toate acordurile economice internaționale de care beneficiază UE. Iar puterea de negociere a UE este mult mai mare decât puterea noastră de negociere ca stat mic. UE are comerț cu statele CSI. Așadar, nu se oprește comerțul între UE și CSI, doar că se vor schimba termenii de referință. Pentru Moldova, din această perspectivă, vor fi doar beneficii”, a menționat Gherasimov.
Chișinăul își face ordine în acte în perspectiva aderării la UE
Pe termen scurt, decizia de miercuri a Guvernului de la Chișinău, referitoare la denunțarea acordului fără vize cu CSI (Acordului de la Bișkek din 1992, care permitea circulația fără viză între statele Comunității Statelor Independente), nu afectează regimul actual de călătorii dintre Republica Moldova și Federația Rusă, așa cum s-a grăbit să speculeze opoziția pro-rusă, deoarece între cele două state există un tratat bilateral separat, care rămâne în vigoare. „Pentru cetățenii moldoveni și pentru cetățenii statelor CSI nu se schimbă absolut nimic - cum călătoreau în baza acordurilor bilaterale, care rămân în vigoare, așa și vor călători, cu excepția a două state: Tadjikistan și Kîrgîzstan cu care Moldova nu are acorduri bilaterale pentru călătoriile fără vize”, a explicat la ședința Guvernului ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi.
Potrivit lui, Federația Rusă a denunțat acordul CSI privind circulația fără vize încă în anul 2000, Kazahstanul l-a denunțat în 2001, Turkmenistanul în 1999, iar Uzbekistanul în 2001. „Prin decizia de azi doar facem ordine, având în vedere că aceste acorduri nu aduc niciun beneficiu cetățenilor Republicii Moldova. O bună parte din acordurile pe care le denunțăm astăzi nu au funcționat niciodată”, a precizat ministrul Popșoi. Din totalul de 283 de acorduri semnate în cadrul CSI, până acum Moldova a denunțat 184, alte câteva zeci urmând a fi denunțate în următoarele luni.
Totuși, rușii vor avea nevoie de vize ca să intre în Moldova
Totuși, în perspectiva continuării discuțiilor vizând aderarea la UE, Chișinăul va trebui să impună vize cetățenilor ruși, aceasta fiind o condiție pe care o regăsim în rapoartele Comisiei Europene pe 2024 și 2025 în care se menționează că politica Moldovei privind vizele „nu este aliniată pe deplin cu cea a UE”, existând divergențe în cazul a 11 țări, inclusiv Rusia. MAE de la Chișinău susține că va trebui să facă acest pas, dar precizează că această decizie va trebui pregătită bine, deoarece Moscova va impune o măsură reciprocă, iar asta ar putea avea un impact negativ asupra comerțului și asupra moldovenilor care se mai află în Rusia.
La rândul său, majoritatea parlamentară PAS din Parlamentul Republicii Moldova a lichidat grupurile de prietenie cu Rusia și Belarus din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a spus că decizia reflectă poziția fermă a Legislativului în apărarea principiilor suveranității și integrității teritoriale: „Atât timp cât tancurile rusești vor ucide zilnic copii și mame nevinovate în Ucraina, nu putem sta la o masă de discuții cu agresorul. Credem în necesitatea menținerii grupurilor de prietenie cu statele care respectă suveranitatea, independența și demnitatea umană”, a menționat Gherman, precizând că Moldova este o țară iubitoare de pace.
Socialiștii pro-ruși, cei din „Partidul Nostru” și falșii pro-europeni din „Alternativa” s-au opus, invocând datele unui sondaj potrivit căruia peste 70% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin menținerea relațiilor bune cu Rusia și Belarus.
Guvernul distruge „fabrica” de spioni ruși din centrul Chișinăului
Mai mult, Ministerul Culturii de la Chișinău a elaborat un proiect prin care cere Parlamentului denunțarea Acordului moldo-rus (din 1998) privind înființarea și funcționarea centrelor culturale – un gest care înseamnă închiderea Centrului cultural rus din Chișinău, despre care presa a scris că ar fi o crescătorie de spioni ruși. Proiectul a trecut deja de Guvern și ar urma să fie examinat la următoarea ședință a Parlamentului. Ministerul Culturii argumentează că, în contextul actualei situații geopolitice și a riscului ridicat de dezinformare, acordul respectiv încheiat cu Federația Rusă poate fi utilizat ca instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, reprezentând un risc pentru securitatea informațională a Republicii Moldova.
Potrivit ministrului moldovean al Culturii, Cristian Jardan, controversatul acord moldo-rus a fost întocmit într-o manieră care face imposibilă închiderea Centrului cultural rus „înainte de termen”: „Acordul a fost semnat fără niciun fel de prevederi care să permită denunțarea lui înainte de termen. El are o valabilitate de cinci ani, cu prelungire automată dacă niciuna dintre părți nu notifică despre încetarea lui cu cel puțin șase luni înainte de expirare. Acum noi intrăm în ultimele șase luni de valabilitate a acordului. Dacă nu-l denunțăm acum, acest centru va putea să continue să activeze încă cinci ani. Închiderea lui forțată de către stat ar fi însemnat nerespectarea unui acord internațional”, a menționat Jardan.
Agenții politici ai lui Putin, la datorie
Ambasadorul neacreditat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, și opoziția pro-rusă din Parlamentul de la Chișinău au încercat să se opună. Ozerov a calificat decizia autorităților moldovene drept „discriminatorie” și a amenințat subtil Chișinăul spunând că, în Ucraina, complicațiile au început tot după „restricționarea limbii și culturii ruse”. Iar un comunicat al Ambasadei ruse menționează că misiunea diplomatică „își va diversifica activitățile culturale în Moldova” pentru a diminua efectele deciziei Chișinăului de a închide Centrul cultural rus.
Socialiștii pro-ruși din Parlament au acuzat guvernarea proeuropeană de „promovarea unei politici rusofobe de distrugere a relațiilor de durată ale Republicii Moldova cu unul dintre cei mai importanți parteneri strategici ai săi. (...) Ruperea unor asemenea legături echivalează cu o deteriorare intenționată a relațiilor cu Federația Rusă și contravine în mod evident intereselor naționale ale Republicii Moldova”, s-a revoltat socialistul Vlad Bătrâncea. Mai mult, el a spus că toate proiectele aprobate în sensul închiderii centrului rus vor fi atacate pe cale juridică.
După ce proiectul a fost aprobat de Guvern și transmis Parlamentului, liderii partidelor de opoziție din Parlamentul de la Chișinău au avut întâlniri separate cu ambasadorul neacreditat al Rusiei, Oleg Ozerov.