Mai multă încredere în AI decât în presă: ce înseamnă asta pentru democrație?
0Americanii au mai multă încredere în instrumentele AI decât în presă sau în partidele politice. Este una dintre cele importante concluzii ale celui mai recent sondaj pe care l-am coordonat pentru University of South Carolina, College of Information and Communications. Rezultatele provin din cel de al treilea val al acestei cercetări pe care am inițiat-o la universitatea americană – prima măsurare din spațiul universitar reprezentativă la nivel național care măsoară detaliat impactul AI.
Astfel, doar 32% dintre respondenți au afirmat că au încredere în presă ca instituție (cu 44% nivel de neîncredere), în timp ce în cazul instrumentelor AI, nivelul de încredere s-a ridicat la 33% (cu doar 38% nivel de neîncredere). Mai mulți americani au încredere în YouTube (40%) decât în știrile TV (37%), iar încrederea în Meta (33%) sau TikTok (28%) o depășește pe cea acordată instituțiilor guvernamentale (27%).
AI în percepția publică: încredere mare, temeri pe măsură
Studiul conține multe alte concluzii interesante, din care vreau să evidențiez câteva.
Jumătate dintre adulții americani folosesc instrumente AI pentru muncă sau pentru studiu, iar utilizarea acestora pentru activități ce țin de comunicare este în creștere, ajungând la peste 40%.
Angajații și studenții care se pregătesc să profeseze în domenii ce țin de “cunoaștere” (educație, finanțe, IT etc) sau “creativitate” (media, advertising, marketing etc) au adoptat folosirea acestor instrumente la un nivel mult mai ridicat comparativ cu alte domenii – cel puțin două treimi dintre aceștia declară că au apelat la astfel de soluții în activitatea lor.
Preocupările legate de contribuția AI la creșterea dezinformării rămân ridicate, ca și cele legate de amplificarea decalajului dintre cei care dețin abilități de folosire a tehnologiei și restul – aproape 60% dintre americani indică această temere.
Unul din trei americani crede că efectul AI asupra democrației este mai degrabă negativ decât pozitiv. Peste 40% consideră că folosirea AI va determina un declin al calității știrilor.
Capacitatea instrumentelor AI de a rezolva probleme tehnice este preferată abilităților de simulare a empatiei și a limbajului uman. Întrebați ce tip de AI ar alege pentru uz zilnic, aproape jumătate dintre respondenți (49%) au preferat un instrument specializat în rezolvarea eficientă a problemelor tehnice. Doar 20% au optat pentru un AI axat pe comunicare clară și înțelegere emoțională, semn că utilitatea practică rămâne prioritară, iar abilitățile „umane” sunt apreciate, dar nu esențiale.
Peste 40% dintre americani sunt preocupați de faptul că nu pot diferenția între conținutul scris de oameni și cel produs de AI.
Provocări și dileme, inclusiv pentru România
Teme de gândire implicite derivate din aceste rezultate, inclusiv pentru România, mai ales la început de an universitar:
1. care va fi impactul AI asupra profesiilor din sfera jurnalismului și comunicării, câtă vreme tot mai mult conținut din această sferă se produce cu ajutorul acestor instrumente, iar noile generații de profesioniști se formează dezvoltând nu doar abilități (incontestabil utile), ci și o dependență față de ele?
2. care e viitorul metodelor de examinare din spațiul universitar (examene, lucrări de licență, chiar lucrări de doctorat), în condițiile aceleiași utilizări în creștere a instrumentelor AI?
3. cum putem contracara potențialul de utilizare malignă a instrumentelor AI (în sensul manipulării deliberate a spațiului informațional, prin inundarea online-ului cu știri și conținut favorabil unor actori statali, comerciali etc), în contextul în care ele sunt folosite inclusiv ca surse de informații, iar publicul tinde să aibă mai multă încredere în acestea decât în sursele profesioniste de știri?
Dan Sultanescu
Analist politic,
CEO & Founder NewsVibe
www.socialmonitor.ro