Dreptul de a fi român

Dreptul de a fi român a fost obstrucţionat sistematic în Moldova dintre Prut şi Nistru, începând cu ziua de 28 iunie 1940 în care acest teritoriu a fost răpit României într-un mod similar celui în care continuatorul URSS, Federaţia Rusă, răpeşte în ultimele luni teritorii ale Ucrainei.

Acest drept fundamental al locuitorilor autohtoni din teritoriile româneşti de est a reprezentat, în perioada sovietică, o "crimă împotriva poporului" care se dorea a fi însufleţit doar de etnia şi limba "cea mai eminentă" (după georgianul renegat Stalin) din imperiul care-şi trăia a doua fază de existenţă, cea sovietică - etnia şi limba rusă.

Pentru dreptul de a fi român s-a suferit, s-a luptat şi s-a murit, în deceniile care au urmat. Din păcate, şi autorităţile statului care a apărut pe harta lumii la 27 august 1991, numit Republica Moldova, continuatoare directe, în sens instituţional şi uman, ale aşa-zisei "Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti" (o formaţiune statală de ocupaţie, creată şi impusă localnicilor în acelaşi mod în care Rusia creează "state" la Doneţk şi Lugansk - prin violenţă şi şantaj), au continuat să împiedice manifestarea identităţii naţionale a românilor dintre Prut şi Nistru.

La recensământul din 2004, comisii internaţionale şi observatori locali au atestat nenumărate cazuri de completare samavolnică, fără a se solicita opinia respondenţilor, a casetei prevăzute pentru etnie şi limbă vorbită. Recensământul din 2004 s-a desfăşurat într-o perioadă în care datele statistice şi alte informaţii publice se vroiau a fi puse la dispoziţia unei maşini propagandistice controlate şi utilizate de regimul autoritar al preşedintelui Vladimir Voronin. Scopul principal al acestui regim era de a-i îndepărta cât mai mult pe românii de pe cele două maluri ale Prutului prin construirea unei "naţiuni moldoveneşti" în care românilor nu li se rezerva decât rolul de ... minoritate naţională. Aceştia ar fi trebuit, în optica regimului Voronin, să accepte să fie trataţi drept străini în pământurile care n-au fost niciodată rupte de albia lor firească de la vest de Prut altfel decât prin intervenţie brutală rusească în 1812, 1878 şi 1940.

Peste câteva zile, locuitorii Republicii Moldova vor fi invitaţi din nou să răspundă întrebărilor operatorilor Biroului Naţional de Statistică, completând chestionare care să ne ofere tuturor, în 2015, o perspectivă a situaţiei socio-demografice şi edilitare din Republica Moldova. De la data de 12 până la 25 mai, va avea loc Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

Dreptul de a fi român şi de a numi limba cu numele ei firesc, română, nu mai poate fi interzis, obstrucţionat sau constrâns în vreun fel. A te declara etnic român, a-ţi declara limba maternă şi vorbită de obicei drept română, s-a transformat, ca urmare a istoriei zbuciumate a provinciei pierdute a României, Basarabia, într-un act de demnitate personală şi naţională, într-o manifestare a emancipării acestei părţi a poporului român, într-un testimoniu al perenităţii noastre în acest teritoriu în faţa oricăror instanţe naţionale sau internaţionale. Mai ales, în faţa tendinţelor tot mai impertinente şi mai bădărăneşti ale Federaţiei Ruse de a menţine aceşti oameni şi acest pământ în sfera ei de influenţă, dominată de violenţă şi de lipsă de respect la adresa fiinţei umane în general, şi a alterităţii şi diversităţii culturale în special.

În premieră, dreptul de a fi român, odată declarat la recensământ de fiecare persoană de etnie română şi vorbitoare de limbă română, va putea servi pentru recuperarea aspectului formal, legitim, al identităţii româneşti: cetăţenia României.

Senatul României a adoptat tacit o lege care prevede simplificarea procedurilor de obţinere a cetăţeniei române pentru etnicii români din jurul frontierelor actuale ale României. Declararea etniei române este suficientă pentru a-i asigura unui etnic român din Republica Moldova dreptul de a fi român şi în acte, dreptul de a-şi redobândi legătura cu România, tăiată violent de regimurile totalitare care au forfecat Europa în 1939-1947.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor oferă o ocazie unică pentru cei care doresc să reintre în drepturile lor de români - ocazia de a proba documentar, prin completarea chestionarului, apartenenţa la etnia română. Cu o procedură bine structurată şi accesibilă tuturor, în acest sens, vine bloggerul Constantin Codreanu de la Chişinău.

Toţi cei care doresc să-şi restabilească drepturile pierdute, începând cu cel la a fi cine eşti în realitate, nu cine vrea coloana a cincea a Rusiei să fii, toţi cei care îşi iubesc adevărata ţară, România, şi îşi doresc să fie alături de ea într-o Europă unită, un spaţiu al libertăţii şi al omeniei, trebuie să se declare etnici români şi vorbitori de limbă română.

De la acest pas porneşte eliberarea Moldovei dintre Prut şi Nistru, securizarea viitorului românesc şi european al acesteia.

Fiind născut în nordul Moldovei dintre Prut şi Nistru, cetăţean al României şi al Republicii Moldova până în momentul în care aceasta va redeveni parte a ţării noastre, România - un proces care poate fi cel mult întârziat, niciodată oprit - mă voi declara etnic român vorbitor de limbă română la recensământul care începe pe 12 mai. 

Îmi doresc ca acelaşi lucru să-l facă toţi românii din teritoriul din stânga Prutului.

Asta pentru că spiritul memorandiştilor români transilvăneni din 1894 ne reaminteşte pentru eternitate, prin persoana marelui luptător pentru dreptul de a fi român, Ioan Raţiu, că "existenţa unui popor nu se discută. Ea se afirmă".