De ce a lipsit votul de protest la alegerile din București
0Un studiu post-electoral explică absenteismul ridicat de la alegerile din Capitală prin nemulțumire și lipsa unor candidați convingători. Electoratul, fragmentat și indecis, caută lideri, nu partide.
Votanții de protest s-au ținut mai degrabă departe de ultimele alegeri, reiese dintr-un studiu realizat de Agenția de Rating Politic, în urma scrutinului pentru desemnarea primarului general al capitalei României, București. Au stat acasă mai degrabă cei nemulțumiți și cei cu venituri mici și medii, se arată în introducerea cercetării realizate între 12 și 18 decembrie 2025 pe un eșantion de 879 de bucureșteni adulți, prin metoda interviurilor online, ajustate statistic pentru a reflecta structura reală a populației (CAWI). Pe lângă absenteismul semnificativ, din datele sondajului se remarcă și o așteptare moderată față de noul primar. De altfel, din studiul citat se observă că principalul motiv pentru neparticipare a fost lipsa unui candidat convingător.
Votul a fost extrem de volatil: pentru mulți, opțiunile s-au schimbat de mai multe ori în timpul scurtei campanii, pentru alții, decizia finală a fost tranșată cât mai târziu. Experiența și corectitudinea au fost principalele motoare de decizie electorală. Persoanele candidaților au fost mai relevante decât identitatea lor politică. Tema corupției, ca de obicei prezentă în dezbaterea publică, a înglobat toate nemulțumirile votanților. Percepția asupra corectitudinii alegerilor se vede polarizată, fără o majoritate clară: încrederea este la fel de răspândită ca neîncrederea.
Dacă 7,7% dintre nonvotanți spun că au stat acasă în mod explicit în semn de protest, pentru o treime, principalul motiv a fost lipsa unei opțiuni electorale convingătoare, iar o cincime consideră chiar că votul nu contează.
Un electorat într-o tranziție neclară
Capitala rămâne, până la urmă, reflexia unui conflict politic înghețat iar alegerile desfășurate în cel mai mare oraș al României nu au clarificat în vreun fel dar nici nu au resetat scena politică națională. Bucureștii mențin tendința semnalată la cele mai recente alegeri parlamentare, din 2024, remarcă fondatorul ARP, Cristian Andrei, sociolog și consultant politic.
Chiar dacă peisajul pare tulbure, unele tușe ies în evidență. ”Vechile partide și-au pierdut aderența și mai trăiesc, norocos, prin niște lideri de moment, dar cam atât. Pe 7 decembrie am avut candidați, dar nu partide”, explică pentru DW coordonatorul studiului. S-a păstrat, la acest ultim scrutin din 2025, un oarecare echilibru între partide iar aceste rezultate strânse confirmă că ”sistemul politic este fragmentat, fărâmițat, uzat”, ceea ce ”lasă un loc imens de manevră pentru noile mișcări politice de protest”.
O privire asupra votanților oricărui candidat de la alegerile din București ”arată ceva foarte pestriț politic, acolo, un amestec, o ceață în opțiuni sau oameni care pur și simplu nu mai țin cont de apartenența politică, în sens clasic. Este semnul unor tranziții și transformări care au loc în opțiunile politice și care nu e clar unde vor duce”.
Votul de protest, absent dar în așteptarea unor mize
Votul politic a cântărit la fel de mult ca cel pentru persoane. ”Unii au văzut o alegere despre persoane, alții una politică. Corectitudinea este acum și, de mult, o cerință eminamente politică. E în legătură cu un sistem perceput disfuncțional. Oamenii vor pe cineva care să facă, generic, dreptate, să facă sistemul să funcționeze corect. Mulți bucureșteni au votat cu mintea la asta. Chestiunile în oglindă, care țin de experiența primarului, fac referire la calități personale și o competiție de primari”.
Poate părea paradoxal dar cea care a mizat intens în campanie pe imaginea de candidat anti-sistem, Anca Alexandrescu, a pierdut cel mai mult din cauza absenteismului. ”Votul de protest a stat acasă la aceste alegeri în numere mai mari decât alte tipuri de electorat. Alegerile nu au fost o miză pentru aceștia, la fel cum sunt, de exemplu, niște alegeri prezidențiale. Deși a avut un scor mare, surprinzător pentru unii, dar anunțat de noi, la Agenția de Rating Politic, Anca Alexandrescu ar fi putut spera chiar și la mai mult. Cert e că, pe viitor, acest public are potențial să răstoarne alegeri, dacă se mobilizează, și că PSD, care domina acest segment electoral, a pierdut aici în favoarea AUR și a noilor mișcări”.
Un vot din zece s-a decis cu ștampila în mână
Studiul observă că, pe lângă voturile luate de la adversari din tabere politice asemănătoare, câștigătorul alegerilor de la București, Ciprian Ciucu, a reușit să smulgă și din electoratul pesedistului Daniel Băluță. Este, notează autorii cercetării, o orientare pe un profil de gospodar, în care principalii factori de decizie au fost, pe de o parte, experiența administrativă, iar pe de alta corectitudinea și integritatea.
Analiza comportamentului votanților arată că 40% dintre alegătorii lui Ciucu s-au decis în privința candidatului liberal abia în ultima săptămână. De altfel, un votant din zece s-a decis abia în ziua alegerilor cui să-i acorde votul.
Inițial, subliniază sociologul, ”am fost tentați sau împinși să privim canonic aceste alegeri, în termenii votului util sau tactic. Am fost înclinați să gândim în cadrul acela vechi: stânga-dreapta, sau PSD/anti-PSD. Dar n-a fost atât de mult vot util, cât multă indecizie până la final. Adevărul e mai simplu: oamenii au fost nehotărâți, a fost o campanie scurtă, rapidă. Abia pe final, unii au fost mai convinși de un candidat decât de altul. Da, alegerile au fost decise pe final, dar nu de un vot anti sau tactic, ci de acela care părea mai potrivit pentru a fi primar”.
Alegătorii merg spre lideri, nu către partide
Situația întâlnită la aceste alegeri municipale din București ar putea fi reprezentativă pentru următoarele runde electorale și pentru obiceiurile corpului electoral din România, crede consultantul politic. ”Hai să spunem înainte că au fost mai mult despre dezangajare și indecizie. Nu cred că majoritatea alegătorilor mai au opțiuni politice așa cum eram obișnuiți. Și au un dezinteres față de partide. Mi se pare că azi există o așteptare pentru lideri și punct. Mai precis, pentru lideri fermi și care să promită să facă dreptate cumva sau să ofere rezultate. Aici va fi o competiție mare. Există o sete pentru politică, chiar și cu ideologii dure, dar în alt fel, mai direct, nemijlocit”.
După un an și o lună de campanii electorale la diverse niveluri, cu diverse mize, concluzia observată de sociologul Andrei este că ”polarizarea de la prezidențiale sau parlamentare a aterizat și la București”. Noua realitate este dată de ”noua axă politică, care s-a format. Depinde de cum se raportează oamenii la status-quo: au avut de pierdut sau de câștigat în ultimii ani, din orientarea României spre UE, din direcția țării? Într-o parte avem votanții USR, Reper, SENS și mare parte din PNL, în cealaltă AUR și SOS, iar undeva la mijloc, prins între aceste două noi lumi, bazinul PSD. E limpede și în alegerile de la București. Poate alegerile acestea, de la Primăria Capitalei, nu au avut o miză puternică pentru ei, dar acest public de protest se poate activa oricând”, conchide Cristian Andrei.