Ce este cert în cazul Turcescu şi ce ar trebui să urmeze

Cert este că Robert Turcescu susţine din toate puterile că a jucat un rol dublu, de ofiţer acoperit şi de jurnalist. El face acest lucru în ciuda suporterilor  şi colegilor săi care se străduiesc din toate puterile să demonstreze că nu e adevărat ceea ce însuşi Turcescu susţine despre propria sa carieră.

Cert este că toată istoria se joacă în cheie politică. Într-o societate normală, în timpuri normale, o asemenea dezvăluire s-ar fi discutat în termeni civici, în ceea ce priveşte relaţia dintre servicii şi societate. Dar, apriga şi confuza bătălie politică la care asistăm se poartă  pe tărâmul dezinformării şi nu al informării electoratului depre programele şi intenţiile candidaţilor la alegerile prezidenţiale.

Cert este că episodul Turcescu urmează episodului Băsescu, episod în care preşedintele în funcţie al României a declarat că va demasca un agent sau fost agent al serviciilor infiltrat între candidaţii la preşedinţie. Între cele două evenimente există în mod clar o legătură. Care este natura acestei conexiuni este greu de spus în acest moment.

Cert este că Robert Turcescu este sau a fost unul dintre cei mai vocali, mai dedicaţi şi mai vehemenţi susţinători ai lui Traian Băsescu. La emisiunile sale, preşedintele a ales de multe ori să-şi lanseze atacurile, să facă evaluări despre personaje politice, să dea mutări în plic. După autodemascarea halucinantă a lui Robert Turcescu, lucrurile pot fi înţelese în sensul în care comandatul armatei şi al întregii arhitecturi de securitate a ţării îşi organiza spectacole mediatice la ordin fiind servit de un subordonat cu grad de locotenent-colonel. O asemenea interpretare este devastatoare pentru tabăra lui Traian Băsescu. Într-un anumit fel, ar fi un caz Watergate românesc. Şeful statului s-ar fi folosit de servicii în scopuri personale pentru discreditarea adversarilor politici şi asigurarea dominaţiei asupra scenei publice. Este exact ceea ce a făcut preşedintele Nixon în cazul Watergate, cu consecinţele cunoscute.

Cert este că, astăzi la miezul nopţii, expiră termenul de depunere a candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale. Toată lumea aşteaptă să apară marile lovituri. Înainte să se demaşte, Robert Turcescu tot anunţa că vom asista la retragerea forţată a lui Klaus Iohannis. Preşedintele Traian Băsescu declara la emisiunea aceluiaşi Turcescu că îşi va alege momentul în care va face dezvăluirea privind candidatul acoperit. Pe piaţă se vehiculează şi numele lui Victor Ponta ca posibilă ţintă a dezvăluirilor lui Traian Băsescu. Acest moment, dacă va veni, va fi după ce se va închide uşa Biroului Electoral. Când candidaturile vor fi bătute în cuie şi nimeni nu va mai putea să intre în cursă. O renunţare care nu va mai putea fi suplinită din partea partidului care şi-ar pierde candidatura. Nu mai e mult până atunci.

Cert este că dezvăluirile lui Turceascu aruncă o lumină foarte nefavorabilă asupra serviciilor secrete. Dacă este reală mărturisirea lui Turcescu, înseamnă că serviciile respective s-au amestecat direct în lupta politică, ceea ce este ilegal şi anti-democratic. Înseamnă că respectivele instituţii sau părţi de instituţii au acţionat în afara atribuţiilor consacrate de Constituţie şi de lege. Dacă acest lucru s-a întâmplat la comanda factorului politic decizional este un atentat la Constituţie. Iar, dacă au făcut-o din proprie iniţiativă, pentru a-şi servi şeful, nu este mai puţin grav.

Dacă lucrurile nu stau aşa, este o calomnie care afectează direct imaginea serviciilor secrete şi a Armatei, ceea ce loveşte în interesele de securitate ale României.