Busan, momentul zero: pauză tactică sau victorie strategică pentru China–SUA? China la zi

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui amplu articol publicat de Institutul Chongyang de Studii Financiare al Universității Renmin (una dintre cele mai prestigioase instituții academice din China, cu sediul la Beijing), care reunește opiniile și interpretările a șapte cercetători chinezi cu privire la mult așteptata întrevedere dintre președintele Xi Jinping și președintele Donald Trump, desfășurată la Busan, în marja summitului APEC din 2025.

Foto: Președintele SUA, Donald Trump, și președintele Chinei, Xi Jinping, reacționează în timpul unei întrevederi bilaterale desfășurate pe Aeroportul Internațional Gimhae, în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), la Busan, Coreea de Sud, la data de 30 octombrie 2025, Sursa: aici

Potrivit surselor chineze, aceasta a fost prima întâlnire bilaterală dintre cei doi lideri după o pauză de șase ani și, totodată, prima reuniune directă din cel de-al doilea mandat al președintelui Trump. „China și Statele Unite, în calitate de cele mai mari două economii ale lumii, au o influență decisivă asupra stabilității și direcției economiei globale, iar relațiile sino-americane rămân cea mai complexă și mai importantă relație bilaterală la nivel mondial.” De la începutul anului 2025, cei doi șefi de stat au avut trei convorbiri telefonice și au menținut un schimb constant de scrisori, oferind astfel o orientare strategică pentru menținerea stabilității relațiilor bilaterale. Articolul tradus analizează, dintr-o perspectivă academică și strategică, semnificația acestei întâlniri, rezultatele economice și diplomatice obținute și posibilele direcții de evoluție a relațiilor chino-americane.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a materialului menționat mai sus:

Care este impactul întâlnirii dintre liderii Chinei și Statelor Unite la Busan? Șapte experți chinezi oferă primele interpretări

Pe 30 octombrie 2025, președintele Chinei, Xi Jinping, a avut o întrevedere la Busan cu președintele SUA, Donald Trump. În aceeași zi, Wang Wen, președintele Institutului Chongyang de Studii Financiare din cadrul Universității Renmin din China și decan al Școlii de Leadership Global, a acordat interviuri agenției TASS și publicației sud-coreene JoongAng Ilbo, oferind o analiză cu privire la semnificația acestei întrevederi. Totodată, șase experți ai din cadrul aceluiași Institut au formulat, în premieră, propriile interpretări privind semnalele transmise în cadrul întâlnirii dintre cei doi lideri și au prezentat perspective asupra evoluției viitoare a relațiilor chino-americane. Conținutul complet al interviurilor și al analizelor este publicat mai jos：

Foto: Wang Wen(王文), președintele Institutului Chongyang de Studii Financiare din cadrul Universității Renmin și decan al Școlii de Leadership Global.

Sosirea erei G2 în economia mondială

Într-un interviu acordat publicației sud-coreene JoongAng Ilbo, Wang Wen, a declarat că, după perioada marcată de războiul tarifar și tensiunile comerciale dintre China și SUA, cel mai important rezultat al întrevederii dintre cei doi lideri de la Busan ar putea fi anunțarea intrării lumii într-o „eră G2” în domeniul economic și comercial, dominată de cele două mari economii. Potrivit semnalelor transmise în urma întâlnirii, ambele părți par determinate să readucă relațiile chino-americane pe o traiectorie stabilă și sănătoasă, ceea ce ar putea marca debutul unei noi perioade de echilibru în relațiile economice și comerciale bilaterale. În calitate de cele mai influente două economii ale lumii, relansarea stabilității relațiilor economice dintre China și Statele Unite ar putea configura un nou echilibru global, caracterizat prin poziția de lider a celor două puteri, care vor coexista și vor ghida direcția comerțului mondial.

Pe termen scurt, întâlnirea de la Busan ar putea conduce la reluarea unor dialoguri pragmatice între cele două țări în domenii precum economia, comerțul și schimbările climatice, consolidând încrederea comunității internaționale în evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale și contribuind la stabilitatea piețelor și a relațiilor economice globale. Totuși, pe termen mediu și lung, divergențele structurale dintre China și SUA rămân dificil de soluționat printr-o singură întrevedere, iar „coexistența competiției și a cooperării” va continua să reprezinte caracteristica de durată a relațiilor chino-americane. Normalizarea pe termen lung a acestor relații va depinde de respectarea angajamentelor convenite la nivel de lideri, de menținerea unui dialog strategic constant și de identificarea unui nou model de coexistență pașnică, care să evite confruntarea directă, în pofida diferențelor de sistem politic, model de dezvoltare și valori dintre cele două țări.

Foto: Cai Tongjuan (蔡彤娟), vicepreședinte și cercetător la Institutul Chongyang de Studii Financiare din cadrul Universității Renmin.

O ajustare pragmatică în relațiile de competiție dintre China și SUA: direcțiile viitoare privite din Busan

La data de 30 octombrie, președintele Chinei, Xi Jinping s-a întâlnit la Busan cu președintele SUA, Donald Trump. Aceasta a reprezentat o întrevedere deosebit de importantă între liderii celor două țări, desfășurată în marja unei conferințe internaționale multilaterale, care a transmis un semnal pozitiv: după o perioadă de tensiuni și ajustări, ambele părți își exprimă dorința de a stabiliza situația, de a gestiona diferențele și de a extinde cooperarea. Agenda discuțiilor a acoperit o gamă largă de domenii, precum economie și comerț, energie, schimburi culturale și cooperare în guvernanța globală, reflectând abordarea pragmatică adoptată de ambele țări în gestionarea marilor probleme internaționale.

În discursul său, președintele Xi Jinping a subliniat că „relațiile chino-americane, sub conducerea noastră comună, se mențin per ansamblu stabile”, și a făcut apel la „menținerea direcției și gestionarea situației de ansamblu”. Aceste formulări se înscriu în linia principiilor promovate de partea chineză în ultimii ani „respect reciproc, coexistență pașnică și cooperare reciproc avantajoasă”. Xi Jinping a menționat, de asemenea, că economia chineză a înregistrat o creștere de 5,2% în primele trei trimestre, un rezultat care demonstrează reziliența Chinei într-un context global marcat de incertitudini. Afirmația sa potrivit căreia „economia Chinei este asemenea unui ocean vast” nu reprezintă o exagerare retorică, ci un mesaj de încredere transmis lumii: dezvoltarea Chinei este stabilă, iar potențialul pieței sale rămâne uriaș, oferind o bază solidă, psihologică și politică, pentru consolidarea cooperării economice bilaterale.

Din declarațiile președintelui Trump reiese o abordare personală și conciliantă. Referindu-se la Xi Jinping drept „vechi prieten”, acesta a afirmat că „relațiile dintre SUA și China vor fi și mai bune în viitor”, ceea ce reflectă un stil diplomatic bazat pe relații personale și, totodată, un semn că Washingtonul ar putea reevalua actuala paradigmă de „competiție și cooperare”. Prin sublinierea faptului că „China este cel mai important partener al SUA”, Trump a exprimat o poziție prietenoasă la nivel diplomatic, dar și o recunoaștere a rolului esențial al Chinei în sistemul multilateral global. În domenii precum energia, lanțurile de aprovizionare și schimbările climatice, interdependența dintre cele două state rămâne ridicată.

În ansamblu, întâlnirea de la Busan nu a produs un nou acord concret, dar a transmis un semnal politic clar: relațiile chino-americane continuă să evolueze într-un cadru controlabil și gestionabil. Cele două părți mențin o competiție strategică, dar în același timp caută să evite confruntarea directă și riscurile de decuplare, o abordare pragmatică ce servește intereselor ambelor state și răspunde așteptărilor comunității internaționale. Privind spre viitor, direcția relațiilor chino-americane va depinde de capacitatea celor două țări de a găsi un nou echilibru între competiție și cooperare. Atât Xi Jinping, cât și Donald Trump au menționat că în anul viitor China va fi gazda summitului APEC, iar SUA vor găzdui reuniunea G20, evenimente care vor oferi noi platforme de dialog și colaborare între cele două mari puteri.

Foto: Liu Ying (刘英), cercetător la Institutul de Studii Financiare Chongyang al Universității Renmin.

Cum poate nava relațiilor chino-americane să navigheze stabil și pe termen lung?

Întâlnirea la nivel înalt dintre liderii Chinei și ai SUA, care a atras atenția întregii lumi, a marcat o schimbare profundă de formulare și de abordare. Dacă anterior se vorbea despre o relație în care cele două țări „mergeau una spre cealaltă”, acum relația chino-americană este descrisă drept o navă comună condusă de cei doi lideri, care, în calitate de cârmaci, îi ghidează direcția printr-o viziune strategică de ansamblu. Această imagine a „navei comune” reflectă, în esență, conceptul de „comunitate de destin chino-american”. Relațiile dintre China și SUA nu constituie doar cea mai importantă relație bilaterală din lume, ci au un impact direct asupra întregului sistem internațional. Stabilitatea și avansul acestei „nave” depind de relațiile economice și comerciale bilaterale, considerate piatra de temelie, stabilizatorul și motorul relațiilor dintre cele două țări. Cel mai important rezultat al întrevederii de la Busan constă în stabilizarea celei mai semnificative relații bilaterale la nivel global. Pe termen scurt, relațiile chino-americane par să se fi oprit din declin și să fi atins o fază de echilibru, intrând într-o perioadă de relaxare tehnică temporară, chiar dacă nu s-a produs încă o ameliorare structurală pe termen lung. În cadrul summitului, trei rezultate majore contribuie la menținerea stabilității și la navigarea sigură a „navei” relațiilor chino-americane către un viitor de durată.

În domeniul tarifar, propunerea președintelui Trump privind impunerea unui tarif de 100% asupra importurilor din China a fost abandonată complet. Mai mult, partea americană a decis eliminarea tarifului suplimentar de 10% aplicat produselor provenite din China (inclusiv din Hong Kong și Macao), cunoscut ca „tariful pe fentanil”, o măsură de reducere considerată până acum imposibilă. Și mai semnificativ este faptul că tariful de 24% impus în mod reciproc produselor chineze (inclusiv celor din Hong Kong și Macao) va fi suspendat pentru o perioadă de un an. Cele două părți au convenit, de asemenea, prelungirea unor măsuri de excludere tarifară existente.  În concluzie, acordul încheiat între China și SUA prevede eliminarea completă a tarifului de 100%, reducerea la jumătate a tarifului de 20% aplicat produselor asociate cu fentanilul și amânarea cu un an a aplicării tarifului de reciprocitate de 24%.

În ceea ce privește reglementările și controalele la export, SUA au convenit amânarea cu un an a aplicării a 50% dintre restricțiile la exporturile către China, iar China, la rândul său, va amâna pentru un an restricțiile impuse exporturilor de pământuri rare către SUA.  De asemenea, Washingtonul va ajusta restricțiile privind exportul de cipuri către China, permițând negocieri directe între partea chineză și compania Nvidia, însă aceste discuții nu vor include cipurile de ultimă generație. Această evoluție a fost întâmpinată cu entuziasm nu doar de Nvidia, care își redobândește unul dintre cei mai importanți clienți, ci și de producătorii globali de vehicule electrice și de utilizatorii industriali de pământuri rare, care beneficiază de o mai mare stabilitate a lanțurilor de aprovizionare.

În cele din urmă, China și SUA au convenit asupra eliminării reciproce a taxelor portuare pentru o perioadă de un an. Partea americană va suspenda, timp de un an, aplicarea măsurilor de investigație inițiate în temeiul articolului 301, care vizează industria maritimă, logistică și de construcții navale din China. Ca răspuns la această decizie, partea chineză va suspenda, de asemenea, pentru un an, aplicarea măsurilor de retorsiune corespunzătoare împotriva Statelor Unite.

De asemenea, China și SUA au ajuns la un consens privind cooperarea în combaterea traficului de fentanil, extinderea comerțului cu produse agricole și gestionarea unor cazuri punctuale care implică anumite companii. Dacă „nava” relațiilor chino-americane își va menține cursul stabil, China ar putea lua în considerare intensificarea investițiilor sale în Statele Unite. În calitate de cele mai mari două economii ale lumii, cooperarea dintre China și SUA are potențialul de a genera proiecte majore de interes global, iar „marea navă” a relațiilor chino-americane înaintează hotărât către țărmul cooperării de succes și al prosperității comune.

Foto: Xu Tianqi (徐天启), director adjunct al Departamentului de Studii Regionale și de Țări și cercetător asociat la Institutul  de Studii Financiare Chongyang din cadrul Universității Renmin.

„Trump a dat nota 12 întâlnirii”, dar își va schimba oare din nou poziția?

Înaintea întâlnirii, din cauza schimbărilor repetate ale politicilor americane și a utilizării de către Washington a „artei negocierii” pentru a exercita presiuni maxime asupra Chinei, existau îngrijorări serioase la nivel internațional privind posibilitatea ca întrevederea sino-americană să nu mai aibă loc. Din fericire, rezultatele au demonstrat că ambii lideri au pus interesul general mai presus de diferențe, iar întrevederea s-a desfășurat cu succes, fiind apreciată de ambele părți și de comunitatea internațională. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului al Chinei a anunțat că cele două țări au purtat discuții aprofundate privind relațiile economice și comerciale bilaterale și au convenit consolidarea cooperării în aceste domenii. La rândul său, președintele Trump a declarat: „Dacă ar fi să acord o notă de la 0 la 10, iar 10 ar fi maximul, i-aș da acestei întâlniri nota 12.” Secretarul Trezoreriei, Bessent, a adăugat că „atmosfera discuțiilor a fost excelentă”. După încheierea întrevederii, Trump l-a condus personal pe președintele Xi Jinping până la automobilul său, un gest cu puternic simbolism diplomatic.

Se poate observa că această întâlnire la nivel înalt a produs rezultate concrete: SUA au redus tarifele vamale aplicate Chinei cu 10%, iar China a reluat importurile de soia americană și de cipuri high-tech produse în SUA.Totuși, privind retrospectiv și cu prudență strategică, nu pot fi ignorate riscurile legate de eventualele schimbări bruște de atitudine ale administrației Trump, care în trecut a avut tendința de a reveni asupra deciziilor sale.

Cu toate acestea, rezultatele întrevederii merită privite cu un optimism constructiv. Președintele Xi Jinping a afirmat clar: „A fi parteneri și prieteni, acesta este mesajul istoriei și o necesitate a prezentului.” Trebuie, așadar, să menținem o atitudine de bunăvoință și să depunem eforturi pentru îmbunătățirea relațiilor sino-americane, dar în același timp să păstrăm ferm o gândire bazată pe principiul de precauție și pe protejarea intereselor fundamentale. După cum a subliniat președintele Xi în cadrul întâlnirii: „Trebuie să ne concentrăm asupra propriilor obiective, să devenim o versiune mai bună a noastră și să împărtășim oportunitățile dezvoltării cu întreaga lume. Aceasta este cheia succesului Chinei.”

Foto: Shen Yujing (申宇婧), director adjunct al Departamentului de Cercetare Macroeconomică și cercetător asociat la Institutul Chongyang de Studii Financiare Chaoyang din cadrul Universității Renmin.

O întrevedere dificil de realizat: China și SUA nu se vor decupla și nici nu pot fi decuplate

În decurs de câteva zile, China și SUA au desfășurat consultări economice și comerciale la Kuala Lumpur, iar pe 30 octombrie, la Busan, a avut loc întâlnirea dintre liderii celor două țări, prima din cel de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Discuțiile bilaterale au avut rezultate pozitive, continuând dinamica favorabilă stabilită în urma întâlnirii de la Madrid. Detaliile consultărilor de la Kuala Lumpur, precum și comunicatul extins privind întrevederea de la Busan, au fost publicate simultan în aceeași zi, transmițând un semnal puternic de stabilitate și cooperare în relațiile chino-americane. Aceste evoluții reflectă asumarea responsabilității specifice marilor puteri de către ambele părți și menținerea unui consens general privind consolidarea cooperării bilaterale, evitând astfel o ruptură completă a relațiilor.

În primul rând, rezultatele pozitive ale consultărilor chino-americane au fost obținute cu dificultate, demonstrând pe deplin corectitudinea strategiei Chinei de a urmări cooperarea prin dialog ferm, dar constructiv. De-a lungul acestui an, relațiile sino-americane au traversat numeroase turbulențe, iar până în prezent au avut loc șase runde de negocieri bilaterale, China fiind țara care a purtat cele mai multe runde de discuții directe cu SUA la nivel global. În special începând din luna octombrie, SUA au reluat presiunile asupra Chinei pe diverse teme. Cu toate acestea, China a rezistat acestor presiuni, fiind singura țară din lume care a răspuns cu măsuri de contracarare proporționale în domeniul tarifelor și al altor chestiuni sensibile, obținând rezultate tangibile. Aceste fapte confirmă validitatea și eficiența strategiei Chinei în relația cu Statele Unite ale Americii.

În al doilea rând, în ceea ce privește perspectivele relațiilor bilaterale, trebuie adoptată o atitudine prudent optimistă. Înaintea vizitei sale în Asia, președintele Trump și-a modificat în repetate rânduri programul, iar în timpul întrevederilor cu liderii Japoniei și Coreei de Sud a adoptat o poziție fermă de negociere, încheind acorduri bilaterale avantajoase pentru Statele Unite. Astfel, relațiile SUA–Japonia, Coreea de Sud–Japonia și alianța trilaterală SUA–Japonia–Coreea de Sud au fost consolidate în timpul acestui turneu, exercitând o presiune diplomatică suplimentară asupra Chinei în regiunea Asia-Pacific.

Este demn de remarcat faptul că Trump a ales să organizeze întrevederi bilaterale cu China, Japonia și Coreea de Sud, dar nu a participat la summitul APEC, marcând cea de-a șasea absență a unui președinte american de la această reuniune, fără a oferi o justificare clară. Această decizie reflectă, într-o anumită măsură, intenția președintelui Trump de a evita cadrul multilateral al APEC și de a continua să promoveze politica unilateralistă „America pe primul loc”. O asemenea abordare ar putea genera riscuri și incertitudini suplimentare în relațiile dintre China și SUA, creând un potențial obstacol în procesul de cooperare strategică pe termen lung.

Foto: Ding Zhuang (丁状),  cercetător asociat la Institutul de Studii Financiare Chaoyang din cadrul Universității Renmin.

Strângerea de mână dintre liderii Chinei și Statelor Unite la Busan, o perspectivă asupra victoriei strategice din spatele „pauzei tactice”.

Întâlnirea dintre liderii Chinei și SUA, desfășurată la Busan, Coreea de Sud, la 30 octombrie 2025, reprezintă un moment de cotitură în istoria relațiilor internaționale contemporane. Președintele Xi Jinping a definit domeniul economic și comercial drept „piatra de temelie și motorul relațiilor chino-americane, nu o piedică sau un punct de conflict”, subliniind totodată necesitatea de a „privit lucrurile în ansamblu”. Această formulare marchează, în esență, o evaluare intermediară a unei perioade de confruntări intense între cele două țări, arătând că, deși China dispune de instrumente de răspuns precum controlul exportului de pământuri rare, obiectivul său strategic nu este escaladarea confruntării, ci readucerea competiției pe un făgaș rațional.

Administrația Trump, confruntată cu riscurile generate de restricțiile privind pământurile rare asupra lanțurilor industriale, cu presiunile inflaționiste interne și cu considerentele electorale din statele agricole, a adoptat o atitudine mai pragmatică. Rolul întâlnirii la nivel de șefi de stat a fost tocmai acela de a stabili limite clare și mecanisme de protecție în cadrul rivalității bilaterale, iar angajamentul celor două părți de a „detalia și implementa rapid pașii următori” sugerează formarea unui mecanism ciclic de gestionare, care să treacă de la fazele de conflict și reacție la negociere și aplicare concretă. Deși la prima vedere acordul atins în urma consultărilor de la Kuala Lumpur pare să se bazeze pe măsuri reciproce de „suspendare” sau „anulare”, semnificația strategică este departe de a fi simetrică. O analiză atentă a rezultatelor arată că partea americană a făcut concesii substanțiale, mai evidente decât cele ale Chinei.

SUA au anulat în premieră „tariful pe fentanil”, introdus pe baza unei narațiuni false, corectând parțial o politică eronată. De asemenea, au suspendat aplicarea „regulii de penetrare de 50%” și a măsurilor din cadrul investigațiilor de tip 301, două instrumente considerate cele mai agresive în campania recentă de restricționare a tehnologiilor și industriei chineze. Suspendarea acestora echivalează cu o frânare bruscă a tentativei americane de decuplare și fragmentare a lanțurilor globale de aprovizionare. Prin contrast, măsurile adoptate de China au fost răspunsuri echilibrate și proporționale , „dacă tu acționezi, acționez și eu; dacă tu te oprești, mă opresc și eu”, reflectând principiul „a urmări cooperarea prin fermitate”, pe care Beijingul îl promovează consecvent.

Aceasta confirmă faptul că atitudinea aparent dură a administrației Trump înaintea întâlnirii a fost, în realitate, o tactică de negociere, și nu o pregătire pentru o confruntare totală. Odată ce China a activat instrumente de răspuns strategice, precum restricțiile la exportul de pământuri rare, ofensiva americană s-a confruntat cu propriile limite economice și politice, pierzându-și capacitatea de susținere. După cum a subliniat președintele Xi Jinping, „economia Chinei este asemenea unui ocean vast”. Rezistența și potențialul uriaș al economiei chineze, ilustrate de o creștere de 5,2% în primele trei trimestre ale anului , oferă Chinei o bază solidă de încredere. Această „asimetrie favorabilă”, bazată pe puterea economică și pe controlul resurselor strategice, reprezintă sursa fundamentală a avantajului Chinei în raport cu SUA. Spre deosebire de abordarea americană, fragmentată și orientată pe termen scurt, strategia Chinei rămâne clară și consecventă: menținerea stabilității lanțurilor globale de producție și aprovizionare și crearea unui interval strategic extins pentru dezvoltarea proprie, în beneficiul economiei mondiale și al cooperării internaționale durabile.

Foto: Li Jiaying (李佳莹), cercetător asociat la Institutul de Studii Financiare Chaoyang din cadrul Universității Renmin.

Ancorarea „pietrei de temelie” și activarea „motorului”, valoarea profundă a consensului economic și comercial sino-american atins la întâlnirea de la Busan

Consensul atins în cadrul întrevederii de la Busan dintre liderii Chinei și SUA privind cooperarea economică și comercială a adus un element esențial de stabilitate într-o economie mondială marcată de turbulențe. În calitate de cele mai mari două economii ale lumii, direcția relațiilor economice și comerciale dintre China și SUA influențează nu doar interesele bilaterale, ci și însăși vitalitatea economiei globale. Imaginea simbolică a strângerii de mână dintre cei doi lideri transmite un semnal clar al dorinței reciproce de a readuce relațiile economice pe un făgaș normal și constructiv.

De la stabilirea relațiilor diplomatice în 1979, când volumul comercial bilateral era de mai puțin de 2,5 miliarde de dolari, până la atingerea unui nivel record de 6.883 miliarde de dolari în 2024, istoria și realitatea au demonstrat în mod repetat că esența relațiilor economice chino-americane este cooperarea reciproc avantajoasă. După cum a subliniat președintele Xi Jinping, „Cele două părți ar trebui să vadă imaginea de ansamblu, să pună accent pe beneficiile pe termen lung aduse de cooperare și să evite un cerc vicios al represaliilor reciproce.” Începând cu 2018, de la declanșarea războiului comercial, 93% din costul tarifelor suplimentare impuse produselor chineze a fost suportat de consumatorii americani. În pofida escaladării confruntării economice în ultimii ani, China a reușit să construiască un sistem coerent de reacție bazat pe competitivitate tehnologică, adaptare instituțională și reziliența lanțurilor industriale, demonstrând puterea și stabilitatea propriei economii „un ocean vast”, după cum a descris-o președintele Xi. Această atitudine reflectă consecvența poziției Chinei: „Dacă este nevoie de confruntare, vom face față; dacă este deschisă calea dialogului, ușa noastră rămâne mereu deschisă.”

Unul dintre progresele majore ale întâlnirii de la Busan constă în reconfirmarea rolului dublu al cooperării economice și comerciale ca „piatră de temelie” și „motor” al relațiilor chino-americane. China continuă să promoveze un nivel înalt de deschidere externă și să adere la principiile egalității, respectului reciproc și reciprocității. Într-un context global caracterizat de încetinirea economiei și de creșterea riscurilor geopolitice, comerțul exterior al Chinei a înregistrat performanțe remarcabile în volum, valoare și calitate: în 2024, volumul total al comerțului cu bunuri a atins 43,85 trilioane yuani, o creștere de 5%, stabilind un nou record istoric; exporturile au depășit pentru prima dată 25 trilioane yuani (25,45 trilioane, +7,1%), iar importurile au ajuns la 18,39 trilioane yuani (+2,3%). În cel mai recent document programatic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez privind al 15-lea Plan Cincinal de Dezvoltare Economică și Socială, se subliniază necesitatea de a „extinde deschiderea autonomă” și de a „promova inovația și modernizarea comerțului”. Aceste principii reprezintă baza dialogului egal dintre China și SUA și deschid noi perspective de colaborare, făcând ca momentul actual să fie extrem de favorabil pentru aplicarea practică a consensului economic și comercial sino-american.

Este important de remarcat că întâlnirea de la Busan a pus și bazele unei cooperări durabile, cele două părți convenind să mențină o comunicare constantă și să pregătească terenul pentru coordonarea în cadrul viitoarelor summituri APEC și G20. Această abordare oferă perspectiva unei evoluții de la simple acorduri punctuale la un mecanism de cooperare sistemică. Astfel, strângerea de mână de la Busan nu reprezintă un final, ci un nou început, un moment prin care relațiile chino-americane revin pe „canalul dialogului”. Pe măsură ce lista divergențelor se restrânge, iar agenda cooperării se extinde și se concretizează, relațiile economice bilaterale vor continua să acționeze ca motorul care propulsează parteneriatul dintre China și Statele Unite spre o dezvoltare stabilă, echilibrată și de durată.

Sursa: aici

Paula Toma este Director executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița”.