Asia-Pacific: o amplă reînarmare
0Bugetele pentru apărare cresc la nivel mondial. Și la Conferința de Securitate din Singapore s-a vorbit despre mai multă securitate prin mai multe arme.
Ministri ai apărării, militari și experți în securitate din întreaga lume au avut în vedere, la Dialogul Shangri-La (SLD) din Singapore, cea mai dinamică regiune a planetei: Asia-Pacific. Care este situația politicii de securitate acolo? Aceasta a fost tema conferinței organizate anual din 2002 de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra.
Care sunt principalele concluzii de această dată?
1. Situația de securitate în Asia-Pacific se deteriorează
Cu o săptămână înainte de începerea Dialogului Shangri-La 2026 de la Singapore, premierul orașului-stat, Lawrence Wong, declara: „Realitatea în această lume schimbată este că vom avea mai multă volatilitate – vom trece de la o criză la alta.”
Într-adevăr, mai multe conflicte din Asia-Pacific au escaladat recent. În mai 2025 a avut loc scurtul război dintre India și Pakistan. Conflictul dintre Thailanda și Cambodgia s-a încheiat abia în decembrie 2025. În februarie 2026, ciocnirile recurente dintre Pakistan și Afganistan au atins un nou nivel de intensitate, după lovituri aeriene pakistaneze. Războiul civil din Myanmar continuă. În Marea Chinei de Sud au loc, în continuare, confruntări în mod regulat. Viitorul Taiwanului – punctul central al multor probleme de securitate din regiune – rămâne incert.
Tema dominantă a fost însă rivalitatea dintre SUA și China, al cărei aparat militar în creștere rapidă modifică raportul de forțe în Asia-Pacific.
Evan A. Laksmana, Senior Fellow IISS pentru securitate și apărare în Asia de Sud-Est, sintetizează în raportul anual de securitate al Dialogului Shangri-La: „Statele din regiune – indiferent dacă sunt mari, mijlocii sau mici – nu se pot sustrage acestui mediu de securitate aflat în deteriorare.”
Președintele și secretarul general al Vietnamului, To Lam, care a deschis conferința vineri seară cu discursul său principal, a subliniat că rivalitatea între state este firească, dar trebuie gestionată: „Principiul central este acela de a administra diferențele într-un cadru juridic și de a face competiția limitată, responsabilă și previzibilă. O ordine regională durabilă nu poate fi construită pe teamă permanentă și pe neîncredere reciprocă.”
El a accentuat, totodată, legătura strânsă dintre dezvoltare și securitate: „Pentru multe țări, dezvoltarea nu este o opțiune secundară, după securitate.”
2. Reînarmarea continuă să se accelereze
Răspunsul la deteriorarea situației de securitate la Dialogul Shangri-La nu este însă, în primul rând, dezvoltarea, ci mai ales reînarmarea.
Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), cheltuielile militare în regiunea Asia-Pacific au crescut deja în 2025 cu 8,1%, ajungând la 681 de miliarde de dolari.
Pentru secretarul american al apărării, Pete Hegseth, acest lucru nu este suficient. El a declarat în discursul său de sâmbătă că SUA vor cheltui în curând 1.500 de miliarde de dolari pentru apărare și le-a cerut tuturor aliaților americani din Asia să investească mai mult în propria securitate. „Un echilibru favorabil al puterii necesită aliați capabili, cu forță militară reală, capacitate industrială autentică și voință politică reală. Prea mult timp, securitatea acestei regiuni s-a bazat în mod disproporționat pe puterea militară a SUA, în timp ce mulți dintre aliații și partenerii noștri și-au lăsat propriile capacități de apărare să se degradeze.”
El a lăudat explicit Coreea de Sud, Filipine, Australia, Singapore, Malaysia, Thailanda, Vietnam și India, care – spre deosebire de europeni – ar fi înțeles că pacea poate fi asigurată doar prin forță.
Delegația germană a rămas calmă în fața criticilor venite din SUA. Cele două părți s-ar afla, potrivit acesteia, într-un dialog strâns și bun. Secretarul de stat german pentru apărare, Nils Hilmer, a declarat că Asia se confruntă cu probleme similare cu cele ale Europei, și anume lipsa capacităților suficiente. De la modificarea Constituției, care permite creșterea cheltuielilor pentru apărare, Germania dispune cel puțin de fonduri suficiente. „Este pentru prima dată în mulți ani când Bundeswehr-ul primește banii de care avem nevoie, iar sarcina principală în acest moment este să achiziționăm echipamentele militare potrivite, la momentul potrivit și în cantitatea potrivită.”
Faptul că mai multe arme nu duc automat la mai multă securitate și pace a fost abordat la SLD cel mult marginal. Doar președinta Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Mirjana Spoljaric, a formulat o observație critică: „Acolo unde sunt produse arme, ele sunt și folosite. Achiziționarea masivă de arme, producția masivă de arme și investițiile masive în apărare vor duce în cele din urmă la pierderi umane și materiale. De aceea trebuie să luăm în calcul această latură a războiului încă de la început, atunci când planificăm cheltuielile de apărare.”
Publicitate
3. Taiwanul rămâne în continuare în incertitudine
În discursul său din acest an, secretarul american al apărării, Hegseth, nu a menționat deloc Taiwanul. Regiunea numită Republica China, care se autoguvernează de facto, este considerată de Republica Populară Chineză drept o „provincie rebelă”. Beijingul nu exclude posibilitatea de a impune „reunificarea” prin forță.
La intervenția sa de la Dialogul Shangri-La din 2025, Hegseth avertiza încă ferm asupra „Chinei comuniste”, care s-ar putea afla în pragul unui atac asupra Taiwanului – cu consecințe catastrofale pentru întreaga lume.
Schimbarea relațiilor dintre SUA și China este evidentă. Acestea au reprezentat o temă centrală la Dialogul Shangri-La, inclusiv și mai ales în ceea ce privește Taiwanul. La mijlocul lunii mai, în cadrul unei vizite de stat, președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping au convenit asupra formulei propuse de China privind „relații constructive și stabilitate strategică”.
Hegseth a folosit exact această formulare în discursul său, vorbind despre un echilibru și respingând aspirațiile hegemonice: regiunea și SUA „împărtășesc o evaluare lucidă a mediului de securitate și o înțelegere comună că un Pacific dominat de o singură putere hegemonică ar perturba raportul de forțe din regiune și ar submina echilibrul pe care încercăm cu toții să-l menținem.”
Fostul viceministru chinez de externe Cui Tiankai s-a declarat mulțumit, într-un interviu acordat DW la Dialogul Shangri-La: „Președintele Xi și președintele Trump au convenit asupra unei noi viziuni pentru relațiile chino-americane, și anume stabilitate strategică constructivă. Acum, cel mai important lucru este ca ambele părți să colaboreze pentru a transforma această viziune în realitate.”
Din perspectiva lui Cui Tiankai, acest lucru exclude livrările de arme către Taiwan. „Suntem în principiu împotriva unor astfel de vânzări de armament – oricând și în orice cantitate. Este foarte clar. Livrările suplimentare de arme nu sunt constructive. Ele ar submina stabilitatea.”
Întrebat din public dacă livrările de arme în valoare de 14 miliarde de dolari către Taiwan, aprobate de Congresul SUA, dar suspendate în mai de președintele Trump, vor mai avea loc, Hegseth a răspuns că decizia aparține președintelui american.
4. SUA rămân indispensabile, dar nu sunt atotputernice
Observatorul de lungă durată și fostul diplomat Bilahari Kausikan vede, într-un interviu acordat DW la Dialogul Shangri-La, confirmate anumite realități fundamentale: „Realitatea este următoarea: Europa nu poate descuraja Rusia fără sprijinul SUA. Iar Asia nu poate echilibra China fără sprijinul SUA. Există o singură Americă, și trebuie să lucrăm cu ea.”
El a adăugat: „Pe această bază, statele mici și mijlocii – care nu sunt niciodată complet lipsite de capacitate de acțiune – pot coopera, în funcție de interesele lor, în anumite domenii.”
În prezent, în Asia se conturează noi forme complexe de cooperare în domeniul securității. Astfel, Japonia colaborează mai strâns cu Australia, Filipine, India, Noua Zeelandă, Singapore și alți parteneri. Expertul IISS pentru Japonia, Robert Ward, a declarat pentru DW: „Ceea ce încearcă Japonia este să construiască rețele de parteneri care împărtășesc aceleași valori în regiune. Este o regiune uriașă. Și nicio țară nu poate face față singură, nici măcar SUA, care se află departe.”
Aceste rețele suplimentare de securitate au rolul și de a crește costul ambițiilor Chinei, explică Ward: „Un alt motiv pentru ele este de a crea complexitate strategică pentru China.”
Ministrul apărării din Filipine, Gilberto Teodoro Jr., a exprimat o opinie similară: „Statele Unite sunt alături de noi, dar și Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada și Franța ne sprijină. Numărul partenerilor pentru descurajare este în creștere. Iar această tendință va continua”, consideră ministrul apărării.
Și Germania își extinde cooperarea. Secretarul de stat Hilmer a declarat: „Nu vorbim doar despre evoluții strategice, ci dezvoltăm împreună și strategii, de exemplu cu Japonia și Singapore.” El a subliniat că este vorba despre o politică de securitate practică, concretă. Astfel, Germania a participat recent la cel mai mare exercițiu militar maritim din lume, RIMPAC, în Pacific, și va lua din nou parte în 2026.