Antonescu, te-am suspendat, pac-pac!

Întrebare: „Mai suntem, oare, nouă milioane?". Răspuns: „Nu!" Ne mai aducem toţi aminte, cu siguranţă, de întrebarea celui mai mare liberal al ţării, dorită a fi una retorică.

Doar că n-a fost să fie aşa, la referendumul din vară. Voinţa poporului a fost alta, anume că mai suntem multe milioane, dar nu ridicăm mâna în privinţa suspendării lui Băsescu.

Protestatarii au înţeles, judecătorii Curţii Constituţionale au înţeles, UE a înţeles, SUA au înţeles, până şi Ponta a înţeles. Sau, cel puţin, aşa pare. Numai Crin n-a înţeles. Pentru că domnia sa o ţine în continuare cu una şi bună: când aude cuvântul „Băsescu", singurele vorbe ale lui Antonescu sunt: „îl suspendăm!". Ba, mai mult, „va fi suspendat imediat şi fără discuţii!". Serios? Dle Antonescu, cât de hotărât sunteţi! Şi ce discurs ameninţător aveţi! Ceva incredibil! Mie, sincer, îmi aduceţi aminte de nişte vorbe din copilărie: „Te spun lu' mama!". Mai ţineţi minte? Cum ne supăram pe un copil în faţa blocului, ameninţarea supremă era asta. După care ne ascundeam în scara blocului, de frică să nu luăm bătaie de la „inamic".

Cam aşa faceţi şi dumneavoastră, dle Antonescu, doar că nu mai sunteţi copil. Doar penibil! Pentru că, altfel, nu înţeleg cum poţi să te faci de râs în toată lumea, să te strige toţi „chiulangiul nr. 1", să te scoată Merkel „la tablă", în faţa clasei, şi să te tragă de urechi sub privirile întregii UE, să vrei să dobori de două ori un marinar şi să ratezi, dar să continui exact cu aceeaşi placă a suspendării. Să arăţi mereu acelaşi pistol cu apă, pretinzând că ţii în mână un Kalaşnikov.

Dle Antonescu, a trecut vacanţa de vară! Ne-am jucat de-a referendumul, ne-a mai certat tata-Barroso, ne-am mai pârât lu' mama-Merkel, ne-am mai ameninţat, dar gata! Am mai jucat în filmul suspendării! L-am învăţat pe de rost. Nu mai sperie pe nimeni, nici măcar pe Băsescu, care a jucat deja de două ori în el, de fiecare dată cu acelaşi happy-end.

Deci, dle Antonescu, alt mod ca să-l bateţi pe Băsescu mai ştiţi în afară să-l suspendaţi „imediat şi fără discuţii"? Pentru că, dacă nu mai ştiţi, mi-aş permite să vă dau un sfat: uitaţi-vă în jur! Nu prea departe, chiar lângă dumneavoastră. Mai exact, la „primitivul şi cretinul profund" Becali, aşa cum l-a descris, pe bună-dreptate, istoricul Neagu Djuvara. Pentru că, dle Antonescu, s-ar putea să întrezăriţi tot un film cu o suspendare. O alta.

Deocamdată, asistăm la un trailer, cu un „cretin" care zbiară că el e mai „bărbat şi mai demn decât Ponta şi Antonescu". Părerea mea e că filmul, deloc genial, e despre cum ajunge cel mai nou liberal, Gigi, să fie şi cel mai mare în partid. Mai mare decât dumneavoastră, dle Antonescu. Lucru deloc greu, dacă ţinem cont de banii, tupeul, notorietatea „primitivului", dar şi de naivitatea poporului. Şi să nu vă mire când o să-i vedeţi la premieră nu doar pe Băsescu şi Gigi, dar şi pe Tăriceanu, Orban, Chiliman sau chiar pe Ponta. Pentru că, nu-i aşa?, cel puţin numele filmului sună incitant: „Pac-pac, te-am suspendat, hahaleră!".

Ramona Ursu este jurnalist