Adio, dar rămân cu tine! Politica Germaniei față de China e ipocrită, dar pragmatică. China la zi

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea unui articol publicat de The Paper, care detaliază starea actuală a relațiilor dintre China și Germania.

Conform publicațiilor occidentale, ministrul de externe german, Johann Wadephul, trebuia să viziteze China în luna octombrie, însă a anulat în ultima clipă după ce partea chineză a acceptat doar una dintre cererile sale de întâlnire. Se pare că această anulare vine în urma unor tensiuni între cele două părți în privința unor discuții comerciale și a poziției ferme a Germaniei cu privire la acțiunile Chinei din ultima vreme. În urma acestei anulări care a cauzat întârzierea întâlnirii dintre cele două părți, ministrul german și omologul său chinez, Wang Yi, au hotărât în urma unei convorbiri telefonice ca ministrul german să reprogrameze urgent vizita sa în China, partea chineză reluând, de asemenea, și invitația către cancerul german Merz.

Ministrul de externe Wang Yi și omologul său german, Johann Wadephul, sursa foto: BerlinImagine: Markus Schreiber/AP Photo/picture alliance

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:

Relațiile dintre China și Germania au fost recent în atenția publicului datorită unei vizite amânate și a unei convorbiri telefonice între miniștrii de externe.

Potrivit paginii Ministerului Afacerilor Externe, în data de 3 noiembrie, Wang Yi, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și ministru de externe al Chinei, a purtat o conversație telefonică cu ministrul german de externe, Johann Wadephul, la cererea părții germane.

Wang Yi a declarat că Germania și China au istorii, culturi și sistemele sociale diferite, așadar diferențele sunt inevitabile, însă ambele părți ar trebui să mențină comunicarea și dialogul, să elimine neînțelegerile și să consolideze încrederea reciprocă. De asemenea, părțile nu ar trebui să facă acuzații nefondate care contrazic faptele.

Potrivit oficialilor germani, Johann Wadephul urma inițial să viziteze China pe 26 octombrie. Cu toate acestea, pe 24 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe german a anunțat că vizita a fost amânată din cauza unor probleme de program. Membrii Partidului Social-Democrat (SPD), parte a coaliției de guvernare din Germania, au criticat această decizie, considerând-o un „semnal negativ”. Purtătorul de cuvânt pentru politică externă al SPD, Adis Ahmetovic, a declarat că anularea în ultimul moment a vizitei în China nu reprezintă un „semn bun”.

Foto: Ministrul german de externe Johann David Wadephul, sursa foto aici

Reuters a relatat că, deși relațiile sino-germane au fost tensionate în ultimii ani din cauza unor probleme, precum pământurile rare și semiconductorii, cu toate acestea ambele țări, fiind economii orientate spre export se confruntă acum cu incertitudine economică pe fondul tarifelor drastice impuse de președintele american Donald Trump și al eforturilor acestuia de a remodela ordinea comercială globală.

Wadephul a explicat ulterior că vizita sa în China a fost „doar amânată, nu anulată”, afirmând că intenționează să îl contacteze pe oficialii chinezi „cât mai curând posibil” și să reprogrameze călătoria. În timpul convorbirii telefonice cu Wang Yi din 3 martie, el a subliniat atenția sporită a Germaniei față de relațiile bilaterale și și-a exprimat dorința de a vizita China la momentul potrivit, pentru a purta discuții aprofundate pe teme cheie. Wang Yi a transmis că îl așteaptă pe Wadephul să își reprogrameze vizita.

Cui Hongjian, profesor la Institutul de Studii Avansate în Guvernanță Regională și Globală de la Universitatea de Studii Străine din Beijing, a declarat pentru publicația The Paper că anularea în ultimul moment a vizitei a supus administrația Wadephul și Merz unei presiuni politice și publice imense în Germania. În același timp, acțiunile lui Wadephul „au provocat incertitudine în interacțiunile la nivel înalt dintre China și Germania”. „Acest apel telefonic indică faptul că, pe de o parte, partea germană încearcă să detensioneze situația actuală, iar pe de altă parte, semnalează că ambele părți rămân angajate în menținerea comunicării”.

Hu Kun, cercetător la Institutul de Finanțe al Academiei Chineze de Științe Sociale și membru al consiliului Societății Chineze pentru Relații Economice Internaționale, a declarat pentru The Paper că unul dintre motivele importante pentru care Wadephul a inițiat un apel cu China după anularea vizitei sale a fost faptul că liderii Chinei și Statelor Unite au ajuns la un consens cu privire la problemele relevante din relațiile sino-americane în cadrul recentei lor întâlniri de la Busan, Coreea de Sud. „Acest lucru a creat, de asemenea, condițiile prealabile pentru ca Germania și China să ajungă la un consens cu privire la problemele conexe, de aceea a solicitat apelul telefonic. Pentru că, în fond, esența relațiilor sino-germane sau sino-europene nu rezidă în relația bilaterală în sine, ci în mare parte în relațiile sino-americane.”

Convorbirea telefonică semnalează o relaxare a tensiunilor

Anularea în ultimul moment a vizitei lui Wadephul a stârnit o controversă considerabilă în Germania. În data de 26 octombrie, un articol publicat în ziarul german Die Welt afirma faptul că Wadephul a anulat vizita la Beijing în „ultima clipă”, vizită care inițial urma să pregătească terenul pentru o vizită a cancelarului german Merz în China. Acest lucru înseamnă că „indiferent de motivele specifice, atât Merz, cât și Wadephul se vor confrunta cu o furtună.”

În ziarul german Süddeutsche Zeitung s-a menționat că, deși decizia lui Wadephul de a anula vizita în China „era logică, având în vedere incapacitatea sa de a accepta cerințele Beijingului”, acesta ar fi trebuit să acorde prioritate intereselor  Germaniei și ale companiilor sale. „Această anulare demonstrează cât de limitată a devenit influența Germaniei. Retragerea ministrului german de externe este, fără îndoială, o lovitură dureroasă pentru companiile germane, însă în China incidentul nu a atras aproape deloc atenția.”

Cui Hongjian a remarcat că, atât în cadrul coaliției de guvernare din Germania, cât și în rândul academicienilor și presei germane, au existat critici semnificative la adresa „deciziei impulsive” a lui Wadephul, întrucât „dezvoltarea relațiilor cu China rămâne o prioritate în politica externă germană, iar întâlnirile fizice între cele două părți nu pot fi abandonate cu ușurință”. Acesta consideră că, în circumstanțele date, solicitarea proactivă a lui Wadephul de a avea o conversație telefonică cu omologul chinez poate servi ca măsură internă de gestionare a crizei pentru a detensiona situația actuală. În plus, China și-a demonstrat disponibilitatea de a gestiona împreună cu Germania situația actuală și de a menține comunicarea continuă.

Reuters relatează că așa-numitele provocări legate de program au apărut după ce Wadephul și alți diplomați germani au făcut o serie de declarații dure, în special cu privire la problema Taiwanului. Într-un interviu acordat Reuters pe 23 octombrie, Wadephul a declarat că poziția guvernului german cu privire la politica „O singură Chină” rămâne neschimbată, dar că va determina în mod independent punerea în aplicare specifică a politicii și nu susține schimbarea prin forță a statu quo din Strâmtoarea Taiwan. Pe 24 octombrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Guo Jiakun, a declarat într-o conferință de presă că menținerea păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan necesită respectarea principiului „o singură Chină” și opoziția clară față de „independența Taiwanului”. Simpla declarare a sprijinului pentru statu quo fără a se opune în mod explicit „independenței Taiwanului” echivalează cu încurajarea tacită a activităților separatiste, ceea ce subminează grav pacea și stabilitatea în regiune.

În timpul convorbirii telefonice din 3 noiembrie, Wang Yi a subliniat, de asemenea, că problema Taiwanului este o chestiune internă a Chinei, care vizează interesele fundamentale, suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei. Principiul „O singură Chină” este cel mai important fundament politic al relațiilor dintre China și Germania. China a sprijinit necondiționat reunificarea Germaniei și speră că Germania, care a cunoscut durerea divizării, va înțelege pe deplin și va sprijini eforturile Chinei de a-și apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială, opunându-se tuturor actelor de „independență a Taiwanului”. Wadephul a reiterat că aderarea Germaniei la politica „O singură Chină” rămâne neschimbată și că este dispusă să gestioneze în mod adecvat diferențele cu China.

Hu Kun a declarat că, în ultimele luni, Wadephul a făcut mai multe declarații cu privire la problemele Taiwanului și ale Mării Chinei de Sud, care sunt în detrimentul relațiilor bilaterale și a făcut, de asemenea, numeroase comentarii la adresa acțiunilor Chinei de protejare a intereselor sale legitime. În timpul convorbirii telefonice, Wang Yi a menționat în mod specific sprijinul Chinei pentru reunificarea Germaniei, lucru care servește și drept avertisment pentru partea germană, în speranța că aceasta va acorda o mai mare atenție preocupărilor principale ale Chinei și va crea o atmosferă mai propice pentru continuarea discuțiilor.

O „coincidență” care reflectă manevrele politice privind China în cadrul coaliției de guvernare

După amânarea vizitei lui Wadephul în China, presa germană a raportat că vicecancelarul german și ministrul de finanțe Lars Klingbeil, care este și copreședinte al Partidului Social-Democrat (SPD), va vizita China la mijlocul lunii noiembrie. Rapoartele indică faptul că Klingbeil va participa la cel de-al patrulea dialog financiar la nivel înalt dintre China și Germania și la cea de-a doua reuniune de dialog strategic între Partidul Comunist Chinez și Partidul Social-Democrat din Germania.

Un purtător de cuvânt al Partidului Social-Democrat din Germania (SPD) a declarat pe 27 că acest dialog interpartinic reprezintă un schimb „dinamic și crucial”, concentrându-se pe teme precum politica externă și securitatea, comerțul economic și drepturile omului. Rapoartele indică faptul că SPD a menținut relații pozitive de lungă durată cu China. Fostul lider al grupului parlamentar al partidului, Rolf Mützenich, a subliniat că, în contextul actualei instabilități globale, Germania ar trebui să se angajeze într-un dialog egal cu China și nu să abordeze o politică paternalistă.

Cui Hongjian a remarcat că, încă din era Merkel, politica externă germană a fost controlată în principal de Partidul Social Democrat (SPD) până la guvernul Merz, când Wadephul, membru și el al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a preluat conducerea Ministerului de Externe. În același timp, SPD a menținut schimburi interpartinice de lungă durată cu China, „SPD are încrederea necesară pentru a se opune ferm CDU în ceea ce privește politica față de China”. Cui Hongjian consideră că, la prima vedere, ambele părți vor evita cu siguranță să pară „în conflict”, dar în culise, rivalitatea, în special în ceea ce privește politica față de China, va fi inevitabilă.

După anularea vizitei lui Wadephul în China, purtătorul de cuvânt al SPD pentru afaceri externe, Adis Ahmetovic, a declarat, de asemenea, că „în contextul tensiunilor globale, menținerea unui dialog direct cu China este deosebit de importantă”. El a solicitat Germaniei să-și regândească strategia față de China, subliniind necesitatea de a urmări o diplomație pragmatică, ghidată de „dialog, gândire clară și interese pe termen lung”.

Hu Kun consideră însă că vizita lui Klingbeil în China a fost probabil un itinerar prestabilit, care a coincis cu amânarea vizitei lui Wadephul „doar din punct de vedere al calendarului”. E afirmă că, deși există diferențe în ceea ce privește politica față de China în cadrul coaliției de guvernare din Germania, acestea sunt în mare parte „diferențe tehnice”. „În ansamblu, cele două partide nu au divergențe majore cu privire la principiile fundamentale, cum ar fi „reducerea riscurilor” și reducerea dependenței de China.”

South China Morning Post din Hong Kong a relatat că, în timpul vizitei sale, Klingbeil ar putea discuta cu omologii chinezi o serie de probleme care ar putea tensiona relațiile dintre UE și China, inclusiv controlul exporturilor de materii cheie, cum ar fi pământurile rare. Raportul menționează că Klingbeil a declarat clar la începutul lunii octombrie, la Washington, în cadrul G7 că „nu suntem de acord cu abordarea Chinei”. El a adăugat: „Monitorizăm îndeaproape situația și facem tot ce este posibil din punct de vedere politic pentru a preveni o escaladare suplimentară a relațiilor dintre SUA și China”.

Politica Germaniei față de China este ,,împărțită”

În realitate, fie că este vorba de amânarea în ultimul moment a vizitei lui Wadephul în China sau de incapacitatea lui Merz de a stabili o dată pentru prima sa vizită în China de la preluarea funcției de cancelar, ambele evenimente au stârnit îngrijorări în Germania cu privire la direcția relațiilor sino-germane.

Die Welt a relatat că, în timpul mandatului fostului cancelar Merkel, aceasta a vizitat China anual, incluzând întotdeauna atât Beijing-ul, cât și un alt oraș. Tocmai din acest motiv, la terminarea mandatului, Merkel a fost chiar numită de liderii chinezi ca „o veche prietenă a poporului chinez”.

„Vremurile s-au schimbat, dar un lucru rămâne cert: menținerea angajamentului politic și comercial cu China rămâne crucială. Cu toate acestea, Merz și Wadephul par să nu depună niciun efort pentru a menține acest angajament”, a relatat Die Welt.

Cui Hongjian consideră că incertitudinea prelungită în jurul vizitei inaugurale a lui Merz în China reflectă încercarea actualului guvern german de a-și recalibra abordarea față de relațiile sino-germane. Acesta arată că, judecând situația actuală, administrația Merz „nu acordă prioritate Chinei ca principal obiectiv diplomatic”, ci mai degrabă prioritizează relațiile cu Europa și Statele Unite. „Acest lucru semnalează Chinei că Germania nu mai acordă aceeași importanță relațiilor sino-germane ca înainte.”

Cui Hongjian a declarat că diferențele recente dintre China și Germania cu privire la domeniul comercial și în problema Rusia-Ucraina indică faptul că administrația Merz menține o poziție relativ rece față de China, explorând în același timp potențiale domenii de cooperare. „Cu toate acestea, această fază de explorare – sau perioadă de recalibrare – pare să se fi prelungit prea mult. Absența prelungită a interacțiunii și a dialogului între liderii chinezi și germani face dificilă definirea politicii Germaniei față de China”.

Potrivit presei germane, itinerariul inițial al lui Wadephul în China includea întâlnirea cu numeroși reprezentanți ai mediului de afaceri, precum directori ai companiilor germane, președintele Asociației Germane a Industriei Auto și reprezentanți ai importatorilor de pământuri rare. În consecință, anularea vizitei a stârnit nemulțumiri în cadrul comunității de afaceri germane. Andreas Kroll-Pietsch,  directorul general al unei companii de comerț cu mărfuri, făcea inițial parte din delegația lui Wadephul. Deși a refuzat să comenteze motivul anulării călătoriei, el a declarat presei germane: „Conflictele comerciale motivate politic și restricțiile la export subminează prosperitatea și trebuie rezolvate prin dialog constructiv... O escaladare suplimentară nu este în interesul economic al Germaniei.”

De mult timp, China este un partener comercial cheie pentru Germania. Conform statisticilor oficiale inițiale ale Germaniei, în perioada ianuarie-august a acestui an, China a depășit Statele Unite, devenind din nou cel mai mare partener comercial al Germaniei. În această perioadă, volumul comerțului dintre Germania și China a ajuns la 163,4 miliarde de euro, depășind ușor cele 162,8 miliarde de euro tranzacționate între Germania și Statele Unite. Un raport de sondaj publicat la începutul acestui an de Camera de Comerț Germană din China a arătat că peste 90% dintre companiile germane care operează în China au decis să-și aprofundeze angajamentul față de piața chineză, iar peste 50% intenționează să-și mărească investițiile în China.

Cu toate acestea, Hu Kun a subliniat că companiile germane au fost de fapt primele care au propus așa-numita „reducere a riscurilor” din China. Pe termen lung, reducerea continuă a dependenței Germaniei de China este un proces inevitabil, care va avea și un impact structural asupra relațiilor economice și comerciale sino-germane. „În acest context, trebuie să luăm în considerare și modul în care putem menține relațiile cu partenerii comerciali occidentali, inclusiv Germania, prin alte mijloace viabile, astfel încât să putem continua să beneficiem de diviziunea internațională a muncii.”

Cui Hongjian a declarat că, pe baza situației actuale, Germania este într-adevăr „oarecum divizată” în gestionarea relațiilor sale cu China. Pe de o parte, Germania trebuie să mențină cooperarea economică cu China, abordând în același timp în mod eficient concurența cu aceasta. „Administrația Merz a propus numeroase soluții la provocările economice. În același timp, incertitudinea provenită din partea Statelor Unite a crescut semnificativ nevoia Germaniei de cooperare cu China.” Pe de altă parte, reprezentată de Wadephul, când vine vorba de probleme precum diplomația și securitatea, Germania este din ce în ce mai influențată de atmosfera occidentală predominantă și de Statele Unite, arătând „semne crescânde de adoptare a unei poziții dure față de China”. Politica externă a Germaniei prezintă o divizare severă între obiectivele politice, obiectivele diplomatice, prioritățile de securitate, dezvoltarea industrială și soluțiile economice interne.

„Prin urmare, multe dintre deciziile actuale ale Germaniei se bazează pe principiul adoptării unei perspective cuprinzătoare asupra dezvoltării Chinei– aceasta nu poate ridica China la rangul de provocare globală doar din cauza presiunilor concurențiale”, a declarat Cui Hongjian. „În același timp, Germania are nevoie de un proces de transformare cu adevărat independent, liber de influența nejustificată a altor națiuni occidentale.”

Sursa: aici. 

Material realizat de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse.