A dobândit oare dl. Victor Ponta un plus de minte?

O bună parte a săptămânii ce se pregăteşte să se încheie a fost dominată, din punct de vedere mediatic, de controversele legate de aparentul avânt dobândit pe scena politică românească de o formaţiune politică definită generic de sigla PRU. Partidul România Unită.

Avându-l, pentru moment, la timonă pe fostul deputat PSD Bogdan Diaconu, neascunzându-şi, în cel mai neeuropean chip, sentimentele antimaghiare (din păcate, dl. Diaconu a făcut-o, destul de des şi pe blogul său de pe adevărul.ro) şi admiraţia pentru Frontul Naţional şi Marine Le Pen, respectivul partid se manifestă asemenea unui fel miraculos de Făt Frumos ce creşte într-un an cât alţii în şapte.

Creşte în primul rând din punct de vedere şi cu un agresiv sprijin mediatic, beneficiind în mod făţiş de ajutorul deloc dezinteresat venit din partea Televiziunii România tv. Postul controlat de mogulul Sebastian Ghiţă, fost la rându-i parlamentar PSD care a şi dat fuguţa să se înscrie în partidul condus de Bogdan Diaconu. Având destul de mulţi premergători, dar şi destui succesori care şi ei s-au înmulţit rapid. Până într-atât încât i-au îngăduit obscurei formaţiuni ca, la începutul noii sesiuni, să îşi revendice dreptul de a avea grup parlamentar.

Nu mai departe decât marţi, o emisiune moderată la sus-menţionatul post de televiziune de Andreea Creţulescu, a fost frecvent „spartă” de tot felul de breaking news-uri. Al căror rost era acela de a ne copleşi cu ştiri, neapărat „pe surse”, ce ne anunţau trecerea la relativ noul partid a tot felul de parlamentari, în special, PSD, în marea lor majoritate politicieni de rang secund. Inşi care e aproape sigur că nu au prea multe şanse de a dobândi un loc eligibil pe listele de candidaţi ale PSD pentru parlamentarele din toamnă.

Nu se poate să nu observăm că această campanie mediatică este foarte abil orchestrată. Ambalată şmechereşte în grija pentru viitorul politic al lui Mircea Geoană, dar mai cu seamă al aceluia al lui Victor Ponta. Politician despre care aflăm că s-ar pregăti să părăsească PSD, un loc în care, pentru moment, deţine şi din vina lui, dar şi cu concursul nemijlocit al d-lui Liviu Dragnea, un loc de mâna a treia. Aceasta în pofida nenumăratelor asigurări date de preşedintele PSD că Ponta sigur va avea parte de un loc eligibil pe lista candidaţilor partidului, un partid care-l consideră „netransferabil” şi care unde mai pui că şi-ar dori, chiar cu ardoare, ca fostul său lider să accepte  în viitor deţinerea de dregătorii importante. Poate chiar acele dregătorii pe care dl. Dragnea a avut grijă să i le refuze „prietenului său” către sfârşitul primăverii. Atunci când l-a lăsat cu buzele umflate pe Victor Viorel ce tânjea după preşedinţia Camerei Deputaţilor.

În vreme ce dl. Dragnea îi promite lui Victor Ponta vrabia din copac, actualul şef al PRU îi oferă fostului premier cioara din mână. Şefia PUR şi, bonus, un birou cum altul nu e.

Îmi place să cred că dl. Victor Ponta nu va accepta oferta. Din calcule lucide.

Astfel, cu toată popularitatea lui, mă îndoiesc ca dl. Ponta ar avea puterea de a pregăti sigura intrare a PRU în Parlament. În al doilea rând, fiindcă nu mi se par cu totul nefondate acele opinii în conformitate cu care PRU ar fi, nici mai mult, nici mai puţin, decât un tender, o anexă a PSD, un loc din care vor fi să candideze acei actuali parlamentari ai PSD deveniţi între timp indezirabili. În al treilea rând, pentru că PRU nu face decât să aglomereze şi mai mult oferta politică a stângii. Ca şi oferta naţionalistă, un loc unde PRU are drept principal concurent formaţiunea politică condusă de dl. Marian Munteanu. În al patrulea rând, fiindcă mai sper că electoratul român nu şi-a pierdut cu totul luciditatea şi nu va ceda cântecului de sirenă al unei formaţiuni politice obscure ce parcă-parcă ar vrea să înlocuiască, fiind chiar mai mult decât a fost în spectrul politic românesc defunctul PRM al dispărutului Corneliu Vadim Tudor.

Ştiu, dl. Ponta e omul gesturilor neaşteptate. Al acţiunilor intempestive. A dovedit-o cu vârf şi îndesat vara trecută, atunci când a demisionat pe facebook şi pe înserat de la şefia PSD.

Trag totuşi nădejde că în anul care a trecut de atunci, deşi rămas fără doctoratul plagiat, dl. Victor Viorel Ponta a mai dobândit niţică minte. Deşi declaraţia domniei-sale de miercuri seara, de la b1tv, potrivit căreia PRU ar fi un partid necesar şi pentru PSD, şi pentru România îmi contrazice aceste speranţe.