Mesajul dur al Institutului Elie Wesel în urma alegerilor: „Extrema dreaptă în România nu reprezintă o vulnerabilitate, ci a devenit o realitate!”

Directorul Institutului Elie Wiesel pentru studierea Holocaustului din România, Alexandru Florian declară că extrema dreaptă nu este o vulnerabilitate în România, ci a devenit o realitate, în contextul în care Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.

„Extrema dreaptă în România nu reprezintă o vulnerabilitate, ci a devenit o realitate! Ea reprezintă peste 35% din opțiunile electoratului. Extrema dreaptă înseamnă negarea Holocaustului, antisemitism, rasism, negarea drepturilor și libertăților pentru orice minoritate, suveranism, orientare externă pro-Rusia, anti-Europa și NATO.

A arăta cu degetul la TikTok sau alte rețele de comunicare înseamnă a vedea numai răul din afară. Este momentul să devenim raționali, să abandonăm explicații facile și interese de grup. Interesul național ne obligă sa atragem atenția asupra câtorva factori interni care au contribuit la această „Duminică neagră sau verde”. Există un decalaj intre discursul pluralist, antiextremist, chiar filosemit al guvernului și elitei politice din România și realitatea politicilor publice practicate la nivel central și local”, se arată pe site-ul Institutului.

De asemenea, critică slăbiciunea partidelor mari în combaterea extremei drepte, neimplicarea instituțiilor statului în aplicarea OUG nr. 32/2002.

„Un raport al Inspecției judiciare sublinia acest faliment al practicii juridice încă din 2021! Marea majoritate a dosarelor investigate au fost clasate s-au zac uitate în sertare. Unul dintre argumentele clasării este, „vorba nu a fost urmată de faptă”. Astăzi iată, mesajele au dat roade!”, a mai arătat instituția.

Institutul critică și administrația locală, cu precădere cea a marilor orașe, București și Cluj, ale căror străzi poartă nume de criminali de război. „Instituțiile locale găzduiesc in spatiile proprii evenimente care promovează antisemiți și negaționiști ai Holocaustului”, mai precizează aceștia.

„Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, proiect lansat în 2016, este un vis tot mai îndepărtat. Primăria municipiului București deține tristul record de a tergiversa acest proiect.

Din 2019 și până astăzi au fost încercări de a frâna proiectul. Pretextele au fost diferite pentru a se amâna sau respinge proiectul arhitectural: locația este prea centrală, imobilul este prea important și se modifică prea mult etc.

Toate acestea s-au petrecut în ultima perioadă. Multe dintre ele se regăsesc în Raportul anual de monitorizare a negaționismului și antisemitismului al institutului.

Credem că vine un moment când multe practici și mentalități trebuie resetate.”

Nu în ultimul rând, aduc în discuție modul în care administrația prezidențială conferă onoruri unor persoane care au transmis în mod repetat mesaje antisemite și pro Antonescu.