Tudorel Toader trage un semnal de alarmă: „Curtea Constituţională se autosesizează sau se sesizează din oficiu într-o singură situaţie"
0Curtea Constituțională a României se află în fața unei decizii importante legate de anularea alegerilor prezidențiale, însă judecătorii vor putea lua o hotărâre doar după turul al doilea al scrutinului.
În timp ce România se pregătește pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2024, o serie de evenimente și declarații recente au stârnit un val de discuții privind legalitatea procesului electoral, securitatea cibernetică și posibilele contestații. Fostul judecător constituțional Tudorel Toader și alți specialiști în drept constituțional au analizat sesizările depuse la Curtea Constituțională (CCR) cu privire la aceste alegeri, explicând cum ar putea evolua lucrurile în perioada următoare.
Anularea alegerilor – o posibilitate puțin probabilă înainte de turul II
Tudorel Toader a subliniat că judecătorii CCR vor putea lua o decizie în privința anulării alegerilor doar după încheierea turului al doilea de scrutin, care va avea loc pe 8 decembrie 2024. Potrivit acestuia, sesizările depuse de diverse organizații și persoane fizice sunt „inadmisibile”. „Curtea Constituţională se autosesizează sau se sesizează din oficiu într-o singură situaţie, şi anume atunci când este vorba despre revizuirea Constituţiei. În rest, absolut niciodată. Să aşteptăm decizia Curţii, însă este foarte puţin probabil ca acum să ia o decizie de anulare a alegerilor (n.red. şi în condiţiile în care în străinătate votarea a început deja de azi noapte, de la ora locală 1.00)”, a explicat Tudorel Toader.
Contestațiile și declarațiile Elenei Lasconi
Deși CCR a anunțat că doar candidații calificați în turul II pot depune contestații, Elena Lasconi, una dintre candidatele care se află în cursa prezidențială, a declarat că nu va face acest lucru. La o emisiune TV, Lasconi a subliniat că România se află într-un moment „atât de tensionat în societate” încât o astfel de contestație ar alimenta și mai mult conflictele. „Mi se pare că deja e prea mult pentru cetățeni”, a adăugat aceasta, considerând că instituțiile statului trebuie întărite pentru a preveni apariția unor astfel de tensiuni. Ea a subliniat că dacă autoritățile și-ar fi îndeplinit atribuțiile mai eficient, nu ar fi existat susținători ai mișcărilor suveraniste în această campanie electorală.
Declasificarea documentelor de securitate și amenințările cibernetice
În ceea ce privește securitatea procesului electoral, s-a vorbit intens despre atacurile cibernetice care au vizat infrastructurile IT&C ale Autorității Electorale Permanente (AEP) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). Potrivit unui raport al Serviciului Român de Informații (SRI), au fost înregistrate mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice care vizau exploatarea vulnerabilităților infrastructurilor de suport ale procesului electoral. Obiectivul acestor atacuri a fost obținerea de acces neautorizat la datele din sistemele informatice, alterarea acestora și chiar indisponibilizarea infrastructurii electorale.
În contextul acestor amenințări, președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea informațiilor legate de atacurile cibernetice, prezentate în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Raportul SRI indică faptul că atacurile au fost orchestrate de un actor cibernetic statal, care a încercat să exploateze vulnerabilitățile infrastructurilor IT&C care susțin procesul electoral.
Rețeaua TikTok a susținătorilor lui Călin Georgescu
În același timp, raportul SRI a pus în evidență o rețea de conturi TikTok care au susținut candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Potrivit SRI, această rețea a fost formată inițial din 25.000 de conturi active pe platforma TikTok, care au început să devină foarte active în perioada preelectorală, cu două săptămâni înainte de alegeri. SRI a mai informat că aproape 800 de conturi din această rețea au fost create încă din 2016, însă au avut o activitate foarte redusă până la 11 noiembrie 2024, moment în care întreaga rețea a fost activată la capacitate maximă. De asemenea, SRI a constatat că între 24 octombrie și 24 noiembrie 2024, un deținător al unei firme din Brașov a făcut donații în valoare de peste un milion de euro și a realizat plăți de 381.000 de dolari către conturi implicate în promovarea candidaturii lui Georgescu, inclusiv după încheierea campaniei electorale.
Curtea Constituțională se va pronunța doar după turul II
În ceea ce privește contestațiile și sesizările depuse la CCR, Curtea a anunțat că va examina toate petițiile și cererile legate de alegerile prezidențiale. Conform legislației constituționale, CCR poate examina contestațiile doar din partea candidaților care sunt calificați pentru turul al doilea, iar acest proces se va desfășura după încheierea acestui scrutin. De asemenea, este de așteptat ca judecătorii CCR să examineze documentele declasificate de instituțiile de securitate, în special cele legate de atacurile cibernetice, dar orice decizie privind anularea alegerilor ar putea veni doar după ce turul II de scrutin va fi finalizat și rezultatele confirmate oficial.