Fără a avea pretenţia unor studii juridice şi fără a comenta faptele hackerului român, care au gravitatea pe care o ştim cu toţii, consider că extrădarea pronunţată astăzi constituie un precedent urât pentru cetăţenii români. Vorbim totuşi despre o infracţiune informatică, petrecută pe teritoriul României. Chiar dacă cei afectaţi au fost oficiali sau instituţii americane, pentru faptul că hackerul a comis infracţiunea pe teritoriul unei ţări europene, nu este cazul (cel puţin în opinia mea) să fie rejudecat de un tribunal american, atât timp cât şi Justiţia română îşi poate spune cuvântul. Şi a şi făcut-o.

Aş vrea să amintesc cazul celebru al puşcaşului marin Christopher Van Goethem, cel care l-a omorât în urmă cu 12 ani pe basistul Teo Peter, într-un accident de maşină. S-a procedat de urgenţă la extragerea militarului din România, mai înainte ca o anchetă să se finalizeze sau să se decidă o trimitere a unui dosar în instanţă. 

Ulterior, la proces aveam să asistăm la o mascaradă, în care soţia militarului a plâns cerând judecătorilor să îl ierte, că este „principalul sprijin al familiei”. Şi strategia a funcţionat: Van Goethem a scăpat cu o mustrare scrisă la dosar, fără nici măcar o zi de închisoare. Ulterior înţeleg că a renunţat la slujba pe care o avea în armată. Dar nu e relevant.

Ceea ce cred că este de subliniat este că o infracţiune gravă, de conducere în stare de ebrietate, urmată de un accident soldat cu un deces şi rănirea unui alt participant la trafic (şoferul taxiului în care se afla Teo Peter), a avut parte de un proces ireal în Statele Unite, în timp ce odată cu extrădarea lui Guccifer se poate spune că prima pedeapsă, a Justiţiei române, a fost considerată prea blândă pentru cel care a dezvăluit corespondeţele de budoar dintre fostul Secretar de Stat al Apărării din SUA, Colin Powell şi Corina Creţu.

Dacă lucrurile merg doar în sensul extrădării românilor şi nu şi în sens invers, atunci vorbim despre o cu totul altceva, numai o reciprocitate şi o „prietenie” cu Statele Unite nu poate fi. Şi este deranjant.

Presupunând că hackerul român spărgea conturi de email şi site-uri din Singapore, China, Bulgaria, Canada, Burkina Faso şi Coreea de Nord, poate spune cineva în care din aceste ţări ar fi trebuit extrădat? În toate? Care justiţie ar fi fost în măsură să condamne un cetăţean român, dacă nu una din România, dat fiind faptul că vorbim despre o infracţiune a unui român comisă în propria ţară?