Cele 3 semne ale celor mai lamentabile încercări de fraudă cu cardul
0Am scris acest articol pentru cei aflaţi la început de drum în ecommerce, cei mai puţin obişnuiţi cu comportamentul clienţilor pe internet. Se pare că magazinele online cele mai ”vânate” par a fi cele mai mici.
De aceea, nu doresc să vin cu explicaţii savante (personal, consider că îmi pierd timpul citindu-le), pentru că nu pot face asta cu un subiect ce necesită o abordare atât de frustă. Cele mai multe afaceri încep cu bune intenţii şi cu o abordare transparentă din partea proprietarului, prin care totul este expus cinstit, câteodată naiv.
1. Primul semn, din care reiese că userul n-are nici cea mai vagă idee despre câţi bani sunt pe cardul pe care îl foloseşte. El va alege un produs (de obicei foarte scump), pe care va încearcă să-l achite cu cardul, sperând că totul va reuşi ”one shot”.
În cazul în care tranzacţia nu va reuşi, va încerca încă o comandă pentru un produs mai ieftin şi tot aşa, până ce valoarea comenzii se potriveşte cu sumă disponibilă pe card sau cu suma limită acceptată de către bancă pentru tranzacţii online. Magazinul se alege cu 3-4 comenzi invalide şi doar una validă, toate de la acelaşi user.
2. Pentru magazinele online care au opţiunea ”doresc să fiu contactat telefonic”, o plată cu cardul pentru valoarea de peste 1000 RON, cu opţiunea ”Nu” la contact telefonic, e primul semn pentru magazinul online că ceva nu este în regulă. Bineînţeles, nu trebuie să excluzi cazul în care această opţiune devine default în cazul în care userul uită să bifeze ”da” sau ”nu”.
Comportamentul tipic al cumpărătorului român este că în 99% din cazuri doreşte să fie contactat telefonic, chiar şi pentru o plată de 50 RON, deci una de 3000 RON pentru care cumpărătorul nu doreşte să fie deranjat, iese din discuţie. Situaţia trebuie privită însă cu mai puţină prudenţă, în cazul în care plata este făcută de către un client vechi al magazinului.
3. Primele produse vizate sunt de obicei produse IT şi electronice, pentru că sunt cel mai uşor de revândut în cazul în care achiziţia reuşeşte. Nu înseamnă că magazinele online care vând alte categorii de produse se află la adăpost, e bine să fii precaut, însă este puţin probabil ca cineva ar putea risca cumpărând lenjerie de damă sau pătuţuri de copii, de exemplu.
În ultima perioadă, modul în care informaţiile legate de cardurile bancare au devenit disponibile, plus ideea că totul se desfăşoară la adăpostul anonimatului reuşesc să convertească şi cel mai banal user într-un posibil iniţiator de fraudă, slavă Domnului că fără prea mare succes.
Procesatorul tău de carduri devine în toate cazurile cel mai bun aliat, deci consultă-te cu el ori de câte ori ceva ţi se pare suspect, indiferent câtă presiune pentru livrare pune asupra magazinului presupusul client. Urmează paşii fireşti ai livrării comenzii, fă-ţi verificările uzuale, însă fără să duci asta (verificarea) la nivel de partizanat pentru că rişti să-ţi dezamăgeşti clienţii, care ţi-au oferit deja cea mai mare dovadă de încredere: cardul lor bancar.
P.S. Mulţumesc pentru contribuţie Mihai, Gabi.
Articolul a fost publicat prima dată pe blogul personal.
Se încarcă comentariile...
