Wild Wild East: digitalizarea României e mai puternică decât ar crede românii
0
România are internet foarte rapid, pentru că oamenii sunt deschişi noilor tehnologii, mai ales când cele vechi nu există sau sunt deficitare. Un studiu despre digitalizare poziţionează ţara drept fruntaşă într-un clasament regional. E un clasament „de bine“ şi de urmărit pentru viitor.
Mastercard a realizat un studiu ale cărui rezultate le-a prezentat de curând, în Budapesta. Până aici ar fi de intuit că e vorba, mai ales, despre Europa centrală şi de est. Adică, CEE, cum îi spun ei în engleză şi prescurtat. „România şi Bulgaria au cel mai mare potenţial de dezvoltare in inovaţie şi în segmentul plăţilor mobile“, potrivit studiului „Impactul Inovaţiei“.
Am asistat la prezentarea acestuia. E vorba despre plata cu telefonul şi cu oricare alte gadgeturi care mai „vieţuiesc“ pe lângă om. Astfel, banii nu mai stau fizic în portofel, ci pot fi într-o aplicaţie. Şi cardurile pot fi înlocuite în câţiva ani, ele fiind doar o altă formă fizică pentru bani. Iar dintr-o parte în alta, dintr-un sistem digital în altul, trec aceste valori care nu-ţi mai umplu buzunarele şi nu mai poţi face „cărămizi“ din ele.
Într-o sală cam cât un teren de volei, oficiali Mastercard vorbesc pe scenă, cu entuziasm, despre cât de bine, de mult a evoluat societatea şi noi ca indivizi. Eu stau pe un scaun, undeva în mijlocul presei din CEE, şi mă joc în buzunar cu nişte forinţi monede. Oare oamenii aceştia nu îşi dau seama în ce societate trăiesc? Vorbesc despre portofele digitale, inovaţie în payment, despre tokenizare şi digitalizare, iar eu tot m-am ales cu un pumn de monede după trei ore petrecute în Budapesta. La ce visează ei şi eu nu visez?
Nu ştiu de tine, dar mie îmi displac monedele. N-au un rost al lor - nu le mai folosim la telefoane publice - şi marcarea subdiviziunii unei monede o poţi face foarte bine şi cu bancnote. Sau, şi mai bine, n-o mai faci deloc şi plăteşti digital. Şi, cât mă jucam eu cu monedele acestea a căror valoarea nu o înţeleg decât raportată la euro, pe atât de mult vorbeau oficiali Mastercard despre digitalizare.
Mă aşteptam să aud multe felicitări pentru sistemele digitale ca întreg, despre cum vom scăpa de monede într-o zi. Asta şi pentru că atunci când te duci din România la o conferinţă internaţională, nu te prea aştepţi să auzi pentru ţara ta cuvinte de laudă. Acum, au fost şi nu doar o dată.
Inovaţia nu e de plăcere, e de nevoie
Să nu te mire, internetul din România nu-i atât de bun, pentru că suntem noi „şmecheri“, ci e aşa pentru că altceva n-a fost. Nici Skype nu ar fi existat, dacă estonienii n-ar fi găsit frigul prea dur pentru a comunica faţă în faţă cu rudele. Waze a venit ca o răbufnire contra traficului infernal din Israel. România, ei bine, România începe să fie din ce în ce mai eficientă în digitalizare şi nu doar printre cei tineri. Până la urmă, indiferent de vârstă, nimănui nu-i place să stea la coadă. E un disconfort fizic, care începe să aibă o rezolvare.
În studiul Mastercard derulat în 23 de ţări, cu peste 20.000 de persoane, România se descurcă foarte bine la acceptarea oricărui dispozitiv pentru plată, în locul cardului (86%), şi la a-şi plăti factura digital, fără birocraţia pe care n-ai cum s-o iubeşti (25% în prezent, dar 69% sunt dispuşi să facă asta). De asemenea, românii sunt mai optimişti decât britanicii, francezii şi germanii, în ceea ce priveşte impactul pozitiv al inovaţiei asupra societăţii. De fapt, toţi central-est-europenii sunt aşa (58%, faţă de Vestul cu 51%).
Să nu uităm de Bulgaria, ţara alături de care România merge înainte (că vrea sau că nu vrea): dintre cele 23 ţări analizate, cele două au arătat cel mai mare potenţial de dezvoltare al segmentului de plăţi mobile. La noi, în medie, utilizatorul de smartphone îl foloseşte patru ore pe zi (Israle ajunge la 7,4 ore). Are suficient timp în acest interval pentru a plăti şi rezolva statul la coadă cu o aplicaţie.
Bulgarii domină regiunea la un capitol important: sunt early adopters. Altfel spus, lasă-le pe o piatră un telefon cu un portofel digital în el şi în Bulgaria ai cele mai mari şanse ca oamenii să se strângă în jurul lui şi să îl folosească (20%, cel mai mare procent din întreaga regiune CEE). Contează acest aspect, deoarece, fără aceşti „evanghelişti“ în fiecare societate, nu poţi împinge înainte noi tehnologii, de la foc şi iPhone şi teleportare. Aici, Vestul e leneş: doar 11% s-au declarat eager promoters, pe când în CEE ajunge la 15%.
Diferenţa între Est şi Vest e, cum ziceam la început, e nevoia, nu plăcerea. Tocmai de aceea, prin studiu, Mastercard a mai aflat şi ne-a spus că românii sunt cei mai optimişti dintre europeni cu privire la efectul pozitiv al inovaţiei asupra societăţii: 82% cred că este benefică, pe când în Franţa doar 64% cred la fel, în Germania - 70% şi în Marea Britanie - 74%. Vrei ceva şi mai interesant? Cei cu vârsta între 40 şi 50 ani sunt mai optimişti decât cei cu vârste între 20 şi 29 ani.
Digitalizarea e mai mult decât bani şi plată electronică
Până aici ai putea crede că studiul acesta e despre cum să plăteşti digital în tot felul de situaţii. Evident că este despre asta, acesta e domeniul în care activează Mastercard, dar fiecare act de digitalizare are repercusiuni pozitive şi în alte domenii. De exemplu, România avea nevoie de o aplicaţie prin care să monitorizeze cine defrişează ilegal. Crezi că în Dubai aveau nevoie de aşa ceva? Nu prea, e un produs specific unei ţări, unei societăţi.
În momentul în care ştii că poţi face digital ceva ca să îmbunătăţeşti altceva, lucrurile vin aproape de la sine. Aşa a pornit şi iniţiativa GovITHub. Acum, revenind la studiul Mastercard, după ce ţi-ai plătit factura electronic, ai achitat masa de la restaurant cu telefonul şi biletul de transport (da, încă e un vis) îl ai într-o aplicaţie, ce ai mai dori? Ei bine, principalele domenii unde respondenţii români au arătat că şi-ar dori să vadă mai multă inovaţie sunt sistemul de educaţie (53%), transportul public (47%) şi sistemul de sănătate (44%).
Civic Alert, o aplicaţie care rezolvă probleme specifice - raportezi gropi şi alte probleme din oraş.
Până aici ar putea părea un articol cu iz naţionalist. Nu e. România e în urmă la foarte multe capitole, dar şi elevii sunt, uneori, corigenţi la o materie şi excelenţi la alta. Nu-i mai încurajezi pentru ceea ce fac bine, ci doar îi critici? Atunci, te alegi cu corigenţi mereu. Deocamdată, ţara nu excelează peste tot, sunt câteva vârfuri şi e firesc, dar studii ca acesta pot impulsiona alte domenii.
De câţiva ani, Cluj creşte drept o casă bună pentru startup-uri, acele afaceri în diverse domenii, în special tehnologie, care vor putea rezolva probleme specifice în domenii specifice. Din România, n-a plecat încă niciun unicorn (companie evaluată la peste un miliard de dolari - n.r.), dar nu e timpul trecut.
Azi, e vorba despre un studiu al unei multinaţionale, care investeşte în tehnologii viitoare, potrivite fiecărei ţări în parte şi potrivite afacerii sale. Mâine, poate fi vorba de un startup românesc care profită de piaţa celor 34 de miliarde de dispozitive conectate la internet (în 2020).
Se încarcă comentariile...
