Succesul Vector Watch: Mulţi au o idee, dar e doar 10% din tot. Cât au plătit americanii pentru inovaţia românească

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Compania Vector Watch a fost gândită şi creată în România. Are, altfel spus, ADN românesc. Începutul anului 2017 a venit cu o veste bună: americanii de la Fitbit au cumpărat-o. Acum, aflăm şi preţul şi avem o certitudine: e un succes, chiar dacă nu a devenit „unicorn“.

Anul a început excelent pentru o companie pornită din România, dar mult mai bine pentru tehnologia dezvoltată local. Vector Watch, care a lansat o platformă software pentru purtabile şi două ceasuri inteligente, a anunţat că va fi preluată de Fitbit, cel mai puternic jucător din piaţa asta. La vremea aceea, nu au dat informaţii despre preţ, iar estimările variau între un pesimism de două milioane şi până la 20 de milioane de dolari.

Toţi cei care au estimat sau erau curioşi au aşteptat însă momentul în care Fitbit avea să-şi publice datele financiare. Asta s-a întâmplat acum şi avem un preţ pentru achiziţia Vector: 15 milioane de dolari. Acoperă astfel investiţiile şi poate fi trecută ideea „Vector Watch“ drept un succes pentru inovaţia românească, un punct de plecare sau de motivare pentru următori antreprenori şi următoarele startup-uri.

Dincolo de cifre, am fost curios încă de la început cum a fost munca la Vector, cum le-a venit ideea şi cum au ajuns să lanseze primele produse. Am discutat cu cei trei cofondatori - Andrei Pitiş, Irina Alexandru şi Dan Tudose. Primul a fost, înainte de achiziţie, directorul tehnic al Vector Watch şi omul care a venit cu ideea. Ea a dat ceasului imaginea, a gândit designul. Iar Dan s-a ocupat de partea fizică, de la cipuri şi baterie la ecran şi alte module.

Cei trei cofondatori ai Vector Watch (de la stânga la dreapta): Dan Tudose - hardware, Irina Alexandru - design, Andrei Pitiş - CTO

cofondator vector watch foto razvan baltaretu/adevarul

„Ideea a venit în 2013, vara. Existau Pebble, susţinut prin Kickstarter (platformă de finanţare online - n.r.) şi diverse brăţări de fitness - Nike, Fitbit, Jawbone etc. Eu aveam Fitbit şi Pebble şi am pornit de la o problemă personală: trebuia să le încarc pe amândouă, în momente diferite, pentru a le folosi în acelaşi timp“, descrie Pitiş momentul de inspiraţie pentru Vector. Astfel, ajunge şi la punctul forte al ceasului: autonomia. Cu o singură încărcare poate funcţiona o lună, o premieră pentru industria aceasta.

Viziunea noastră, tot timpul aceeaşi, a fost să construim o tehnologie pe care s-o exemplificăm printr-un produs foarte bun. Andrei Pitiş, fost director tehnic Vector Watch

Apple, Samsung sau LG au lansat diverse produse care pot intra în categoria „purtabile“, dar toate cu autonomie limitată la câteva zile. Pebble, cu aproape o săptămână, s-a apropiat de un ideal. „Împreună cu Pebble au mai avut succes alte modele. Unele promiteau lucruri la care te uitai şi ştiai sigur că nu livrează. Unii montaseră difuzor, microfon, lăudau rezistenţa la apă. Erau promovate prin marketing, o promovare bună, dar nu aveau o echipă tehnică. Noi am văzut o oportunitate“, explică Andrei Pitiş. Când i-a recrutat pe Irina şi Dan, ea avea firmă proprie, specializată în design de produs, iar el susţinea cursuri la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

„Au fost nişte lucruri pe care ni le-am dorit mult, iar autonomia a fost încă din prima zi. Viziunea noastră, tot timpul aceeaşi, a fost să construim o tehnologie pe care s-o exemplificăm printr-un produs foarte bun. Noi am lansat produsul, dar unde am ajuns şi unde vrem să ajungem e să dezvoltăm tehnologia care să fie folosită de oricine vrea să creeze un aşa gadget“, completează Pitiş. Asta cumpără şi Fitbit, tehnologia. Modele marca „Vector“ nu vor mai exista, dar ceasuri cu autonomie de circa o lună cu siguranţă.

Facerea ceasului - de la computer la încheietură

În timp ce companii mari au încercat să pună tot felul de funcţionalităţi pe gadgeturile purtabile, Vector a început cu autonomia, ceea ce a redus mult gama de opţiuni. Totuşi, le-a oferit un mare avantaj pe care l-au putut promova. „Dificultatea a constat în a-l face cât mai mic şi a-l face să respecte toate condiţiile dorite de noi: să aibă autonomie mare şi să fie rezistent la apă (până la cinci atmosfere - n.r.). Rolul meu a fost de a integra toate cerinţele şi de a lucra cu echipele pentru a veni cu soluţii tehnice pentru a respecta ceea ce ne-am propus“, explică Irina. 

Ea a fost şi responsabilă de diverse drumuri în China, unde au discutat cu partenerii care l-au construit propriu-zis. În ceea ce ea a desenat, Dan a trebuit să includă tot felul de componente.

Cu ultimele actualizări, ceasul are mult mai multe aplicaţii decât când a fost lansat, are vibraţii, numără paşi şi poate folosi localizarea prin telefonul pentru a comanda o maşină Uber. Toate acestea sunt făcute în spatele unor cadrane de 43,5mm (versiunea Luna, circular) şi 40,5mm (versiunea Meridian, dreptunghiular). Ecranele sunt alb-negru, cu o tehnologie care le permite să fie vizibile când bate lumina direct. Altfel, pentru a citi informaţiile, trebuie apăsat un buton. Un alt punct prin care e conservată energia e lipsa ecranului tactil, ca la modele concurente.

„Foarte mulţi au o idee, dar aceasta reprezintă doar 10% din produsul final. 90% înseamnă să faci un prototip şi apoi e mult mai complicat să-l pui pe linia de producţie şi să iasă mereu la fel. Totul trebuie să fie replicabil, fiecare produs să fie la fel“, explică Dan Tudose, în linii mari, paşii pe care îi are de urmat un astfel de produs. „Deocamdată, asta e tehnologia, nu poţi mai mult, chiar dacă vrei mai mult, cum ar fi măsurarea pulsului sau să pui microfon. Consumă multă energie“, completează el despre ceea ce ar putea fi pe un ceas inteligent şi ce nu.

Inovat în România, fabricat în China

Vector Watch nu a fost o companie care să inventeze, ci a inovat. A luat tehnologii şi le-a dat o nouă formă. De la desenele din România, şi experimentele lui Dan, a fost însă un drum lung până în China. „Problema în China e că este complicat să te accepte la început. Desigur, te duci drept companie mică, dar, până la urmă, câte startup-uri au făcut ceasuri? Suntem într-un grup select foarte mic care au făcut un ceas de la zero. Sunt mai puţin de 10 companii care au încercat.

Pe de altă parte, dacă cumperi de la alţii şi nu produci tu, nu e nimic greşit, dar n-ai avantajul competiţional. Aşa şi noi am ajuns în China şi ne-au întrebat de ce vrem să facem ceasul nostru, că au ei. Aveau modele cu GPS, cu măsurarea pulsului. Tot ce voiai. Noi îl voiam pe al nostru“, îşi aminteşte Andrei momentele de la începutul planificării producţiei.

image

China a devenit o ţară atât de bine dezvoltată în tehnologie, încât copiază multe modele încă din faza de finanţare online, apoi le vând companiilor mai mici interesate. Sunt şi companii româneşti care au preluat modele de la producători din China, şi-au pus marca pe ele şi le-au vândut. În contextul acestei pieţe a tehnologiei în dezvoltare accelerată, Pitiş susţine că e mereu important cine e cel mai rapid al doilea jucător. Primul e un deschizător de drumuri, al doilea poate valorifica ceea ce primul a omis.

Ce cumpără americanii

Fitbit a preluat tot ceea ce înseamnă proprietate intelectuală, dar şi ingineri. Dacă va da afară sau nu, rămâne de văzut în viitor. De regulă, când o companie mai mare cumpără una mai mică, urmează un timp în care sunt „optimizate“ bugetele şi echipele. Sunt păstraţi anumiţi oameni, anumite produse, iar restul merg mai departe pe alt drum. Produse sub această marcă nu vor mai fi.

image

Înainte ca Vector Watch să lanseze primele produse, Radu Georgescu, partener fondator al grupului, a declarat că această companie ar putea ajunge primul „unicorn“ al României, adică să atingă o evaluare a afacerii de un miliard de dolari. Nu s-a întâmplat. Era, totodată, foarte optimist, dat fiind că era primul investitor şi avea nevoie de toată imaginea pozitivă pe care o putea atrage compania.

Înainte de Vector, Fitbit a mai cumpărat şi Pebble pentru o sumă mai mică decât au prevăzut foarte mulţi specialişti (23 de milioane de dolari). Totodată, dacă vrei să compari cele două startup-uri achiziţionate de americani, descoperi că Vector nu a stat deloc rău, dat fiind că Pebble era mai populară, a vândut mai mult şi există de ceva timp pe piaţă.

Achiziţia este însă un succes mai mare pentru România, decât pentru companie. Poate impulsiona alţi antreprenori să se aventureze în dezvoltarea unor proiecte noi. Totodată, este un succes important pentru cei trei cofondatori. Ideea lor a ajuns să capteze atenţia liderului pieţei şi România, odată cu ei, a sclipit niţel pe radarul inovaţiei.

O versiune a acestui interviu a apărut în ediţia tipărită a ziarului „Adevărul“ pe 12 ianuarie 2017.

Tehnologie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite