Cum încă se găsesc pasionaţi de fotografie pe film şi de ascultat muzică de pe discuri de vinil, aşa se găsesc şi oameni care să ţină PC-ul în viaţă. În cazul din urmă, PC-ul s-ar putea să supravieţuiască cel mai mult nu în companii, ci în casele unor gameri. Pentru ei Nvidia a gândit un PC special, asamblat în România de către Serioux. L-am avut şi noi preţ de câteva zile şi acum avem şi un review.

Exista o modă, în perioada pre-tablete şi pre-laptopuri subţiri şi uşoare, de a-ţi face propriul PC. Stăteai pe forumuri, citeai zeci de review-uri despre fiecare componentă, apoi sfârşeai cu un hardware ceva mai prost pentru că nu-ţi permiteai acea placă de bază de vârf sau acel procesor abia lansat. Nvidia vrea să aducă puţin din acea nostalgie, livrând un PC gata făcut.

Sistemul Serioux Nvidia H7 este asamblat de către Serioux după specificaţiile producătorului de plăci video. Această unitate e cea mai bună, cu cel mai nou procesor Intel şi o placă grafică puternică. Dincolo de lista de dotări, şi câteva teste sintetice, merită? Este o întrebare la care voi răspunde pe parcursul următorului review.

Hardware

Procesorul este un Intel Core i7 din generaţia a 4-a Haswell, dar mai sunt disponibile unităţi cu procesoare mai slabe. Pentru cei care ţin socoteala este un i7-4770K: 4 nuclee reale capabile de 8 threaduri, frecvenţă maximă de 3.9GHz şi o memorie cache de 8MB. Frecvenţa normală este de 3,5GHz. Costă circa 350 de dolari.

Procesorul vine şi cu o placă video integrată, deja obişnuită pentru cele de la Intel, dar când pe placa de bază ai o Nvidia GeForce GTX760 deja nu mai contează ce ai integrat. Cea dedicată are o memorie RAM de 2GB, a fost lansată la jumătatea acestui an şi are un preţ de circa 1.200 de lei, în funcţie de magazinul de unde o cumperi.

Pe lângă toate acestea mai este memoria RAM de 8GB pe DDR3 care lucrează la o frecvenţă de 1.866Mhz, în timp ce frecvenţa pe FSB (front side bus) la procesor este de 1.333 şi 1.600MHz. Stocarea se face pe un hard-disk de 1TB şi mai dispune de un SSD de 60GB. Uşor disproporţionată împărţirea, aş fi preferat mai degrabă un SSD de 128GB pentru a avea suficient spaţiu dedicat sistemului de operare şi programelor folosite mai des.

Carcasa de care dispune sistemul este o BitFenix Prodigy, iar despre mânerele amplasate deasupra şi dedesubt pot spune că ar fi utile când participi la diverse competiţii locale sau la partide de gaming în reţea şi trebuie să-ţi transporţi PC-ul cu cât mai multă uşurinţă. Ceea ce nu-l face mai uşor şi uşor nu este. Pe carcasă poţi amplasa până la cinci ventilatoare de 120mm, atunci când overclocking înseamnă totul pentru tine, şi poţi adăuga până la cinci hard-disk-uri pe 3,5 inci sau sau 9 pe 2,5 inci.

Design şi construcţie

Serioux Nvidia H7, la prima vedere, ar putea fi caracterizat drept un PC rotofei. Nu-i nici înalt, nu-i nici foarte lat. E undeva în zona pentru care merge caracterizarea: îndesat. Şi este simetric, lucru pe care l-am apreciat. În partea de sus şi de jos are câte două mânere să-ţi transporţi „dulăpiorul“ dintr-o parte în alta. Pentru că, nu-i aşa? dacă ai un PC pentru gaming, vei vrea să-l tot muţi prin cameră şi să-l repoziţionezi. Ce vreau să spun e că nu le găsesc scopul, poate doar de design. Sunt cam flexibile şi pare că se vor rupe când transporţi PC-ul, deşi nu cred că se va întâmpla asta. Iar în cazul unor LAN party-uri, cum menţionam mai sus, atunci vei găsi căi să-l transporţi destul de uşor.

Apoi, e carcasa din metal cu găuri pentru ventilaţie, iar pe aceasta predomină logoul de culoare verde. În faţă este unitatea optică, doar DVD-RW, ceea ce e cam de neînţeles. Preferam totuşi Blu-ray, şi nu pentru că e la modă, ci pentru că e noul standard. Dar asta, cu siguranţă, ar fi dus preţul mai sus.

Preţ, alimentare şi zgomot

Sistemul Nvidia H7 a fost lansat la 5.000 de lei în România, între timp eMag nu-l mai are la vânzare. Versiunea H5 a fost lansată la preţul de 3.500 de lei. Este mult, este puţin? Dacă ar fi luate toate componentele separat, preţul ar creşte mai mult, iar până la urmă este un sistem gata făcut în care producătorul a încercat să menţină un anumit echilibru.

Alimentarea se face printr-o sursă Thermaltake Litepower de 600W, iar nivelul zgomotului este foarte scăzut, cel puţin când faci orice altceva cu PC-ul în loc de jocuri cu setările de imagine spre maximum.

Software şi performanţă

De neînţeles, dar PC-ul este livrat cu Windows 7. Ultima versiune care putea fi instalată este Windows 8 şi s-ar fi dovedit o alegere mai bună. Aşa, ai şi DVD-ROM, ai şi Windows 7, dar un PC cu pretenţii de 2013 şi 2014. Dincolo de asta, e sprinten. E cel mai bun cuvânt pentru a caracteriza modul în care rulează toate programele, de la browser şi aplicaţii simple la cele din suita Adobe.

Nu mă consider nicidecum un gamer şi înclinaţia mea este spre jocuri FPS ca Far Cry, Crysis, Call of Duty în special şi ocazional FIFA. Am apucat să testez PC-ul cel mai des cu Call of Duty Black Ops 2 cu setările la maximum şi a rulat fără probleme. Menţionez că zgomotul a crescut, dar nu mai mult decât mă aşteptam.

Vestea bună, când vine vorba de Nvidia, e că vrea să colaboreze cu producătorii de software pentru a folosi instrucţiunile platformei CUDA pentru ca aceştia să-şi optimizeze aplicaţiile. Eu am testat în acest sens, de la Adobe, programele Premiere Pro şi Lightroom. 

Cu primul am editat diverse videoclipuri, cu al doilea fotografii din format RAW în format JPEG (reglând în timpul procesului nivelul zgomotului din poze, culorile, contrastul, etc.). Cea mai mare diferenţă pe care am sesizat-o, în comparaţie cu laptopul meu care are tot placă video Nvidia şi procesor Haswell, dar i5 (nu, nu pot fi comparate cele două sisteme), a fost uşurinţa cu care am trecut foarte uşor de la ceva la altceva, fără lag, fără să aştept să se încarce în fundal.

Publicul sistemului este compus din gameri, dar cred că s-ar descurca foarte bine acest PC şi pentru cei care editează foto şi video foarte mult. Mai ales dacă ai nevoie să schimbi rapid între aplicaţii. Am încărcat foarte uşor circa 200 de fotografii pe care le-am triat şi post-procesat. Cea mai mare diferenţă am observat-o când a venit vorba de exportarea videoclipurilor, timpul a fost mult redus.

Am testat însă şi Grid 2, Crysis 3 şi Metro: Last Light. Sunt populare sau sunt considerate solicitante pentru PC-uri, iar Metro într-adevăr este o provocare. Am reuşit însă să obţin o experienţă de joc decentă, deşi am observat ceva puţin ciudat când am folosit GeForce Experience, detaliez puţin mai târziu. În ceea ce priveşte alte jocuri, n-am întâlnit nicio problemă. Am folosit PC-ul conectat în special la un televizor Samsung full HD şi ocazional la un monitor de 19 inci cu o rezoluţie de 1.440x900 pixeli.

GeForţa fie cu Nvidia

Există pe Nvidia H7 programul GeForce Experience care, în sumar, ar trebui să-ţi optimizeze jocurile pentru acest sistem. Am crezut iniţial că optimizarea se va traduce şi prin îmbunătăţire (bine, una radicală), dar nu cred că a fost cazul. Nu sunt fanul testelor sintetice, nu aruncă înainte decât cifre, dar am sesizat o scădere a numărului de cadre pe secundă în cazul Metro şi Black Ops 2, mai rău în cazul primului.

Ce ar trebui să facă GeForce Experience este ridicarea detaliilor până la limita rulării decente, pentru că ştie că sistemul poate face asta şi astfel decide în locul tău care este cel mai bun reglaj al setărilor. Şi, desigur, asigură actualizarea driverelor. Cred, totuşi, că uneori o face puţin precipitat. Dacă n-ai ocazia să compari rezultatele, nu cred că ai sesiza vreo diferenţă.

Minusuri

• unitatea optică e doar DVD-RW
• sistemul de operare e Windows 7
• spaţiul de stocare al SSD-ului putea fi mai mare

Plusuri

• mic, robust, tăcut
• suficiente porturi de conectare, de la USB la miniHDMI
• performanţă bună

Concluzie: ca „pe bucăţi“, dar sub brand consacrat

E simplu, iei un astfel de sistem doar când dispui de bani. E o achiziţie din impuls sau de nevoie, iar nevoia nu există niciodată, asta dacă nu cumva eşti un gamer de talie internaţională care se pregăteşte. Costă 5.000 de lei şi aduce unele dintre cele mai bune componente într-un singur sistem eficient şi tăcut.

Apreciez în primul rând ideea Nvidia de a face un astfel de sistem, dar nu cred că va avea mari şanse de reuşită. După cum spunea Steve Jobs, cine ţine la software, îşi face propriul hardware. Ei bine, cine ţine la performanţă în jocuri, îşi face propriul sistem. Acesta, Nvidia H7 este pentru cei care vor şi performanţă, dar şi să nu se complice.

Haide să discutăm pe Facebook Tech Adevărul.