Uşor de amânat, greu de înţeles

Statul a acumulat datorii către producătorii de medicamente a căror valoare variază între 4,5 şi zece miliarde de lei FOTO Shutterstock

Ne-am fi aşteptat ca amânarea listei de compensate, preţ de cinci ani, să fi avut o imensă miză financiară. Dar nu e chiar aşa.

Cele trei surori din piesa de teatru omonimă a lui Cehov amână la nesfârşit mutarea din provincie la Moscova, deşi pretind că îşi doresc foarte mult acest lucru. Cu o dramă în care nu se întâmplă nimic au adus şi discuţiile din jurul actualizării listei de compensate dintre stat, pe de o parte şi asociaţiile de producători şi asociaţiile de pacienţi, de cealaltă parte, începute din 2008. Amânantă de patru ori doar anul acesta, noua listă va deveni funcţională de la 1 ianuarie 2014, potrivit declaraţiilor ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

Între timp, au apărut peste 90 de molecule noi care ar fi putut salva vieţile unor pacienţi cu afecţiuni grave. Ministerul Sănătăţii (MS) a amânat deschiderea listei de compensate dintr-un motiv care nu ţine neapărat de efortul bugetar suplimentar. Dar care ţine, totuşi, tot de bani.

În ultimii cinci ani, statul a acumulat datorii către producătorii de medicamente a căror valoare variază între 4,5 şi zece miliarde de lei, în funcţie de cine face calculele – MS sau reprezentanţii industriei. Autorităţile se temeau că orice obligaţii de plată suplimentare, fie ele şi reduse, ar fi făcut ca efortul de rambursare să devină unul sisific. Statul urmează să achite o bună parte din aceste datorii până în 2014, conform unei înţelegeri cu Fondul Monetar Internaţional.

Noile terapii care vor completa lista din 2014 vor genera costuri suplimentare (şi, totodată, venituri pentru producători) de aproximativ 20 de milioane de euro în primul an, urmând ca acestea să ajungă la un maxim de 200 de milioane de euro în al treilea an. Raportat la valoarea totală a medicamentelor compensate, efortul din primul an reprezintă un plus de doar1,5%. 

Pentru producătorii de medicamente, neactualizarea listei în toţi aceşti ani a însemnat pierderi, mai precis venituri nerealizate. Cel mai mult au avut de pierdut companiile care au un portofoliu extins de medicamente inovative, precum Roche sau Amgen. Dan Zamonea, directorul Roche România, spunea că veniturile nerealizate de compania sa în ultimii cinci ani se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro.  

Uşor de bănuit că tot aceste companii vor avea cel mai mult de câştigat din deschiderea listei şi există indicii că Roche (acum locul doi) va surclasa Sanofi, al cărui portofoliu include în România mai ales medicamente generice, în clasamentul celor mai mari producători de medicamente.   

Cele 200 de milioane de euro – pragul maxim la care vor ajunge vânzările noilor medicamente introduse pe listă – nu vor aduce o creştere spectaculoasă pentru piaţă, dacă judecăm lucrurile la modul general. Anul trecut, piaţa farmaceutică românească s-a ridicat la 2,68 miliarde de euro, potrivit companiei de analize şi studii de piaţă Cegedim. Individual însă, la nivelul companiilor cu portofoliu bogat de inovative, impactul va fi ridicat.

Producătorii au reproşat, în repetate rânduri, autorităţilor faptul că amânarea la nesfârşit a deschiderii listei e cu atât mai nejustificată cu cât orice depăşire a bugetului Sănătăţii este acoperită prin plata taxei clawback. Reproşuri nu au întârziat să apară nici de partea cealaltă: ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a acuzat producătorii şi furnizorii de medicamente pentru întârzierea evaluărilor privind noua listă de compensate.

Dacă în cazul producătorilor şi al statului, costurile sau câştigurile sunt măsurabile în bani, când vine vorba de pacienţi, pierderile ţin de o zonă necuantificabilă.  Aceştia au fost privaţi de tratamente de ultimă oră care ar fi putut să le prelungească viaţa. Şi e vorba mai ales de bolnavii de cancer.

Din totalul terapiilor pentru care au fost depuse dosare (aproape 150), 16% sunt tratamente pentru cancer, 10% pentru diabet, 8% pentru hipertensiune arterială, 5% pentru anemii, 4% pentru leucemii, 2% pentru boli psihice şi restul pentru alte afecţiuni.   

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au declarat că obiectivul principal al instituţiei este reformarea programului naţional de oncologice. Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, spunea că din 2008, protocolul de tratament oncologic se bazează în principal pe chimioterapie,  o terapie brutală, nepersonalizată şi cu eficacitate discutabilă.

Pentru pacienţii cu afecţiuni grave (într-un singur an au fost identificaţi aproape 80.000 de bolnavi de cancer), a ajunge la Moscova – amintiţi-vă piesa lui  Cehov – e ceva mai mult decât un capriciu.