De la anul, fii mai creativ! Metode inedite de a-ţi stimula ingeniozitatea

Transpuneţi emoţiile negative în pictură, în muzică sau în dans, recomandă specialiştii FOTO: Shutterstock

Nu doar scriitorii şi artiştii trebuie să-şi dezvolte latura creativă. Calitatea de a fi creativ ne este de folos tuturor pentru a obţine împlinirea personală şi profesională, spun psihologii de la Harvard.

Absorbiţi cadrul general

Atunci când te concentrezi asupra unui lucru, oferă-ţi câteva momente în care să absorbi frânturi din informaţia care te înconjoară fără a o privi cu un ochi critic. Atenţia acordată sunetelor, mirosurilor, culorilor care te înconjoară poate fi folositoare în timp ce „coci“ o idee şi aduni informaţii. Astfel îţi păstrezi mintea deschisă. Prin această metodă de stimulare a creativităţii, Alexander Fleming a observat lipsa bacteriilor într-o zonă a vasului Petri, care fusese contaminată cu mucegai. Această observaţie a condus la descoperirea penicilinei.

Un anumit punct de vedere

Pentru a deveni mai conştienţi de mediul în care trăim şi pentru a spori capacitatea de a înţelege lumea, încercaţi acest experiment. Aveţi nevoie de un cronometru care să fie setat la cinci minute. Oriunde aţi fi, observaţi obiectiv şi cu atenţie împrejurimile, sunetele şi puneţi-vă în funcţiune toate simţurile. Uitaţi-vă după modele de culoare şi de lumină. Fiţi atenţi la marginile şi la unghiurile obiectelor şi ale zidurilor. Observaţi mişcarea oamenilor, a obiectelor, a insectelor, a umbrelor. Fiţi atenţi şi la zgomote. Acordaţi atenţie tonalităţilor vocilor, variaţiilor muzicale, zgomotelor apărute ritmic, ca de exemplu lătratul câinilor, picăturile ploii care se lovesc de acoperiş sau de pavaj, stropilor de apă dintr-o cadă de baie sau zumzetul din trafic. Atenţia trebuie să se îndrepte şi spre senzaţiile tactile: contururile sau textura suprafeţei pe care staţi, temperatura şi umiditatea aerului.

În cele din urmă, atenţia trebuie să se îndrepte către mirosuri, chiar şi către cele abia perceptibile, cum sunt mirosul mâncărurilor şi al florilor. Faceţi acest exerciţiu până când timpul de pe cronometru se scurge. Dacă este repetat cu regularitate, acest exerciţiu vă va forţa să deveniţi atraşi de ceea ce este nou în jur. Veţi trăi într-o lume senzorială, despre care William Blake spunea că este „închisă“ pentru alţii.

Învăţaţi să faceţi conexiuni

În acest caz, relaxaţi-vă mintea pentru a putea vedea conexiunile dintre diferite tipuri de obiecte sau concepte. Acest procedeu, denumit „gândire divergentă“, vă ajută să găsiţi soluţii multiple pentru o problemă, în locul uneia singure.

Cu cât veţi reuşi să găsiţi mai multe rezolvări unei enigme, cu atât este mai probabil ca una dintre ele să funcţioneze. Această stare a minţii vă va ajuta să „gândiţi liber“ şi vă va ajuta să întelegeţi totul mai bine. Se poate folosi, de exemplu, pentru a rezolva următoarea problemă: pe o foaie aveţi trei rânduri a câte trei puncte. Încercaţi să uniţi prin patru linii drepte toate punctele, dar fără să ridicaţi creionul de pe foaie.

Soluţii inedite

Pentru a vă îmbunătăţi abilitatea de face conexiuni, ca în cazul punctelor de pe foaie, de exemplu, trebuie să încercaţi această activitate. Aveţi nevoie de un cronometru, de trei foi de hârtie şi de un creion. Setaţi timpul la trei minute şi apoi treceţi pe hârtie toate utilizările care vă trec prin minte şi pe care le poate avea o supă. Folosiţi-vă de toate cele trei minute. Pentru următoarele trei minute, notaţi toate lucrurile albe comestibile care vă vin în minte. În cele din urmă, pe a treia pagină scrieţi cum ar decurge viaţa noastră dacă am avea trei braţe în loc de două.

În alte zile, încercaţi să vă gândiţi la noi utilizări pe care le-ar avea obiectele de uz casnic, cum ar fi o agrafă de hârtie sau un scaun, precum şi la consecinţele pe care le-ar avea alte modificări ciudate ale corpului uman.

Acum gândiţi-vă la un scenariu social care vă deranjează. Poate că unul dintre colegii dumneavoastră vorbeşte atât de mult, încât nu puteţi să vă faceţi treaba aşa cum trebuie sau, un alt exemplu, poate că aveţi un vecin care se plânge constant de lătratul câinelui. Sau, mai rău, gândiţi-vă la situaţia în care copilul dumneavoastră începe să urle atunci când faceţi tema împreună. Setaţi timpul la trei minute şi scrieţi pe foaie toate soluţiile acestor probleme care vă vin în minte, fără a evalua calitatea lor. Verificaţi lista. Sunteţi surprinşi? Eliminaţi ideile prosteşti, ţindând seama doar de cele care contează. Petreceţi-vă 15 minute pe zi sau cât de mult puteţi soluţionând într-un mod „divergent“ problemele din viaţa dumneavoastră. 

O soluţie bine gândită

Puteţi, de asemenea, să rezolvaţi o problemă prin manipularea informaţiilor din memoria lucrativă, un tip de memorie pe termen scurt care funcţionează ca o schiţă mentală. Oamenii efectuează în mod conştient un astfel de exerciţiu mental ori de câte ori îşi stabilesc un obiectiv, îşi elaborează un plan, iau o decizie sau pur si simplu când se gândesc la ceva.

Pentru a vă pune la treabă maşinăria raţionamentului, trebuie să aveţi în vedere acest proces de rezolvare în opt paşi:

• Recunoaşteţi că aveţi o problemă. Un semn clar al acesteia este prezenţa emoţiilor negative: stresul, anxietatea, ruşinea şi depresia sunt adesea semne ale unei probleme ce trebuie rezolvate.
• Definiţi problema. Decideţi exact ce este şi ce a cauzat-o.
• Stabiliţi un obiectiv pentru rezolvarea acesteia. Asiguraţivă totuşi că acest obiectiv este unul pe care îl puteţi realiza.
• Treceţi pe o foaie toate soluţiile care vă vin în minte, folosindu-vă de conexiunile mentale.
• Evaluaţi acele soluţii printr-o listă cu „pro“ şi „contra“ în dreptul fiecăreia.
• Alegeţi cea mai bună soluţie, plasând-o cel mai sus pe cea cu cele mai puţine „contra“ în detrimentul celei cu cele mai multe „pro“.
• Concepeţi un plan prin care să implementaţi soluţia.
• Judecaţi succesul acestei soluţii: A fost utilă această soluţie? Dacă nu, încercaţi alta.

Cultivaţi-vă imaginaţia

Gândiţi vizual. Imaginaţi-vă obiecte şi manipulaţi-le cu ochii minţii pentru a vedea modele noi şi asemănări între concepte disparate.

Imaginaţia se poate modela astfel: staţi la câţiva metri distanţă de un anumit obiect. Ţineţi un creion departe de corp şi desenaţi în aer obiectul respectiv, începând cu marginile şi continuând spre interior. După două minute închideţi ochii şi încercaţi să vă imaginaţi obiectul. Încercaţi zilnic acest exerciţiu cu obiecte din ce în ce mai complexe. Puteţi, de asemenea, să vizualizaţi un obiect familiar din mai multe unghiuri în fiecare zi.

Ce-ar fi dacă...?

Pentru a vă stimula ochii minţii şi imaginaţia, încercaţi această activitate. Setaţi un cronometru la cinci minute. Apoi, alegeţi un articol dintr-un ziar local şi schimbaţi un aspect-cheie al poveştii, imaginându-vă „Ce-ar fi fost dacă...“. De exemplu, „Ce s-ar fi întâmplat dacă, în loc de adulţi, le era permis copiilor să voteze şi să decidă următorul preşedinte al Statelor Unite ale Americii“. Imaginaţi-vă acest scenariu şi vizualizaţi consecinţele din punct de vedere social, politic şi economic. Ce schimbări pot avea loc în realitatea alternativă?

Daţi glas emoţiilor

Emoţiile puternice şi vulnerabilitatea ne pot motiva să ne exprimăm ideile. În locul încercării de a scăpa de o stare proastă, exploraţi-o. Multe persoane creative s-au folosit de emoţiile negative, cum ar fi anxietatea, depresia şi durerea drept material de studiu pentru opere de artă în care împărtăşesc experienţele interioare. Emily Dickinson a scris despre depresie în poemul său „There's a Certain Slant of Light“. Edvard Munch a descris o stare de anxietate maximă în celebra-i pictură „The Scream“ (n.r. – „Ţipătul”). Să nu uităm nici că muzica blues se bazează pe stările de deprimare (în engleză, „feeling blue“).

Salvarea emoţională

Te poţi folosi de stările proaste pentru muzică, artă, scris, decorat, dans şi chiar pentru gătitul creativ. Nu aveţi nevoie de antrenament sau de talent. Transformarea emoţiilor este un lucru puternic, indiferent de exerciţiu. Aveţi nevoie de o foaie de hârtie şi de un loc liniştit. Analizaţi-vă sentimentele ca şi cum aţi fi un observator exterior. Scrieţi pe foaie trei propoziţii prin care să le descrieţi. Apoi descrieţi senzaţiile fizice. Simţiţi tensiune sau durere în vreo parte a corpului?

Credeţi că aceste senzaţii sunt legate de trăirile dumneavoastră? Dacă aşa stau lucrurile, scrieţi cum sunt cele două conectate. Acum, luaţi în considerare starea mentală. Emoţiile sunt de vină pentru lipsa de concentrare? Ideea de bază este să te antrenezi să-ţi descrii starea mentală. Dacă faceţi asta o dată pe săpătămână, veţi obţine o perspectivă a sentimentelor, a abilităţilor de exprimare şi de dezvoltare a inteligenţei emoţionale, trăsături care vă vor îmbunătăţi creativitatea.

Luptaţi cu plictiseala

O condiţie esenţială pentru a intra în aşa-numita stare de „flux creativ“, în care ideile bune par să vină una după alta, aparent fără prea mult efort, este motivaţia. Pentru a vă motiva trebuie să găsiţi o sarcină cu un grad de dificultate pe măsură. O activitate prea dificilă vă va frustra şi vă va nelinişti, iar o activitate de rutină vă va conduce spre plictiseală. Dar puteţi face activitatea mai interesantă stabilind un timp în limita căruia să îndepliniţi saricina.

Evaluarea

La un moment dat, va trebui să vă faceţi un proces de conştiinţă prin care să vă criticaţi progresul, judecând ideile şi produsele pe care le-aţi creat pentru a fi siguri că se mulează perfect scopului pe care îl aveaţi în minte şi că sunt eficiente. Examinaţi-vă impersonal munca şi respingeţi ceea ce nu vă place, păstrând cele mai bune soluţii. Este o idee originală? Va fi folositoare pentru cineva? Va schimba modul de gândire al oamenilor? Întruneşte această idee scopul pe care vi l-aţi ales? Dacă nu, e posibil ca ideea să folosească altui scop?

Alegeri dificile

Pentru a vă îmbunătăţi capacitatea de a lua decizii şi a elimina alternativele, puteţi încerca un alt exerciţiu. Aceleaşi intrumente: un cronometru, un pix şi două foi. Pe o foaie, treceţi zece cărţi preferate, toate cu o semnificaţie pentru dumneavoastră. Pe cealaltă foaie scrieţi numerele de la unu la zece şi două coloane cu titlurile „De păstrat“ şi „De aruncat“. Acum imaginaţi-vă că sunteţi în mijlocul oceanului pe o barcă şi trebuie să aruncaţi jumătate din ele pentru a pluti. Timpul trebuie să fie de două minute, iar în acest interval trebuie să vă decideţi care dintre cărţi trebuie să le aruncaţi. Încercaţi acelaşi exerciţiu timp de câteva săptămâni, dar cu alte bunuri personale care sunt importante pentru dumneavoastră. Această activitate vă ca ajuta să faceţi judecăţi rapide cu privire la valoare lucrurilor pe care le deţineţi.