Românii cu tuberculoză, îngrijorare majoră în Europa

Bolnavii de tuberculoză trebuie să stea cel puţin trei săptămâni internaţi în spital  FOTO Arhivă

România este a şasea ţară ca incidenţă a tuberculozei în Europa. „Fiecare al doilea bolnav cu tuberculoză din UE provine din România“, semnalează dr. Gilda Popescu, manager interimar al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“. În acest context, medicii responsabili cu tratarea tuberculozei solicită autorităţilor creşterea bugetului alocat controlului TB în România.

În România se tratează, în fiecare an, aproximativ 30.000 de bolnavi cu tuberculoză, din care un procent însemnat îl reprezintă pacienţii cu TB MDR (tuberculoză multidrog-rezistentă) sau XDR (tuberculoză extra-rezistentă la medicaţie).

Un număr de 19 judeţe din România totalizează 44% din totalitatea cazurilor, având valori  peste media de 126,5 la suta de mii de locuitori.

Topul judeţelor cu cei mai mulţi bolnavi de tuberculoză:

Dolj, cu 148,1 cazuri la 100.000 de locuitori
Mehedinţi, cu 143 de cazuri la 100.000 de locuitori
Olt, cu 142 de cazuri la 100.000 de locuitori
Giurgiu, cu 129,2 cazuri la 100.000 de locuitori
Neamţ, cu 127 de cazuri la 100.000 de locuitori
Galaţi, cu 126,7 cazuri la 100.000 de locuitori
Constanţa, cu 124,8 cazuri la 100.000 de locuitori
Târgovişte, cu 123,3 cazuri la 100.000 de locuitori
Tulcea, cu 123,1 cazuri la 100.000 de locuitori
Caraş-Severin, cu 122, 5 cazuri la 100.000 de locuitori
Arad, cu 119,5 cazuri la 100.000 de locuitori
Bacău, cu 117,7 cazuri la 100.000 de locuitori
Vaslui, cu 117,3 cazuri la 100.000 de locuitori

De asemenea, România are un număr ridicat de cazuri de TB MDR , făcând parte dintre cele 14 state cu incidenţa TB MDR crescută. În anul 2008 s-au raportat 792 cazuri MDR TB, iar în prezent, chiar dacă se semnalează o scădere, deşi lentă, numărul total de cazuri înregistrate în România este aproape egal cu suma celor înregistrate în Uniunea Europeană.

Pe cine afectează tuberculoza?

TB afectează în proporţie majoră populaţia săracă, predominant rurală, ale cărei condiţii de trai sunt precare şi al cărei acces la servicii medicale este limitat. Valori crescute se înregistrează şi în rândul populaţiei de etnie rromă (o minoritate numeroasă în România), la care se adaugă persoanele fără adăpost din mediu urban şi populaţia din penitenciare (care se confruntă cu probleme de supraaglomerare şi comorbidităţi).

Probleme în controlul tuberculozei în România

Medicii pneumologi implicaţi în controlul tuberculozei în România atrag atenţia asupra problemelor pe care le întâmpină. „Pacientul român trebuie să se bucure de asistenţa pe care oricine o primeşte în alte ţări ale Uniunii Europene şi ne referim, cu precădere, la accesul la cele mai noi metode şi formule de tratament şi diagnostic“, a declarat dr. Marius Dumitru, preşedintele Asociaţie Române a Bolnavilor de Tuberculoză, în cadrul unei conferinţe de presă. „Pacientul trebuie să găsească resursele de voinţă pentru a lupta cu boala, care este vindecabilă în majoritatea covârşitoare a cazurilor. Şi, desigur, e necesar să găsim împreună mijloace sustenabile şi viabile pentru a lupta cu această boală care ne plasează pe un trist şi ruşinos loc de frunte în Europa”, a adăugat medicul.

Potrivit statisticilor actuale, doar 78%din cazurile de tuberculoză raportată au acoperire prin antibiogramă.

Provocările referitoare la tratament sunt menţionate în special pentru faza ambulatorie, precum şi de achiziţia şi managementul medicamentelor anti-TB, ce includ uneori regimuri terapeutice inadecvate.

Asigurarea insuficientă a tratamentului sub directa observaţie (DOT) şi absenţa sprijinului social sunt factori care determină rata de succes scăzută pentru cazurile cu TB MDR.

Sistemul de înregistrare şi raportare trebuie îmbunătăţit în aşa fel încât să includă toate datele pentru tuberculoza MDR TB.

În plus, măsurile de control privind unităţile de pneumoftiziologie sunt inadecvate.

Antibiogramele (ABG) se efectuează la persoanele cu TB activă, în vederea identificării medicamentelor la care sunt sensibile sau rezistente microbacteriile Tuberculosa. Este esenţial ca acestea să fie identificate cât mai repede cu putinţă, pentru ca pacientul să beneficieze de cel mai eficient tratament şi, prin urmare, de vindecare rapidă, respectiv pentru prevenirea dezvoltării unei forme de TB rezistentă. Acest fapt este deosebit de important pentru pacienţii cu TB XDR, care pot avea o speranţă de viaţă redusă dacă nu beneficiază de tratament adecvat.

Timpul necesar efectuării metodelor convenţionale de testare a sensibilităţii durează de la 21 de zile până la 3 luni, în baza faptului că eşantionul de spută trebuie mai întâi colectat şi apoi însămânţarea în cultură şi apoi antibiograma.

În prezent, prin dotarea celor 18 laboratoare de referinţă naţională, regionale şi judeţene cu tehnică rapidă, timpul de diagnostic a fost scurtat la 2 ore de la maximum 21 zile.