Reguli de diversificare la bebeluşi. Când le putem da carne copiilor? Dezbatere Adevărul Live

Bebeluşii hrăniţi la sân pot primi carne de la vârsta de 6 luni

Cazul copilului „Sărmăluţă“, un bebeluş de doar 7 luni hrănit cu sarmale de către părinţii săi, dar şi o declaraţie a medicului curant prof. Bălgrădean, de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti, unde micuţul a fost internat, a determinat discuţii aprinse în mediul virtual despre oportunitatea consumului de carne în cazul celor mici şi regulile de diversificare la bebeluşi.

Cazul „Sărmăluţă“ nu este unul unicat în România, din păcate. Cum se face însă o alimentaţie corectă a bebeluşului şi care este vârsta indicată pentru începerea diversificării am aflat astăzi la Adevărul LIve de la invitaţii emisiunii: prof.univ. dr. Liviu-Laurenţiu Pop, directorul departamentului de Pediatrie din cadrul UMF „Victor Babeş“ din Timişoara, şi prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.

„Cu siguranţă, dacă vorbim de toxiinfecţiile alimentare şi despre această situaţie grozav de neplăcută, a sindromului hemolitic uremic, problema este legată, în mare, de igiena alimentaţiei. Modul cum sunt pregătite alimentele, cum sunt administrate. Una peste alta, este clar că igiena alimentaţiei este lucru decisiv“, a spus prof.univ. dr. Liviu-Laurenţiu Pop.

Enterocolitele infecţioase, toxiinfecţiile alimentare sunt relativ frecvente, nu şi sindromul hemolitic uremic al cărui număr de cazuri, la un spital specializat, ar trebui să fie de maximum două-trei pe an.

Nu dăm sarmale unui copil de 7 luni, a fost categoric specialistul. Problema cu alimentaţia sugarilor trebuie discutată cu medicul de familie. Pentru că sunt nişte recomandări, nu nişte reguli impuse, categorice. Fiecare sugar are orarul lui de dezvoltare, dar sunt câteva puncte importante de care trebuie să ţinem cont faţă de modul de introducere a diversificării alimentare.

Reguli de diversificare la bebeluşi. Introducem carnea în alimentaţia unui copil de 7 luni

Astfel, dacă vorbim de un sugar alimentat natural, până la 6 luni e suficientă doar aceasta. Dacă este un sugar alimentat artificial, pe la 4 luni şi jumătate, 5 luni se poate începe diversificarea. Carnea nu este neapărat primul aliment solid care trebuie dat, dar, ca jalon, vârsta de 6 luni, 6 luni şi jumătate este adecvată pentru introducerea cărnii. Important este sub ce formă se dă carnea. Recomandările sunt pentru carne slabă de animal mai bătrân – găină sau vită – dar poate fi şi pui sau viţel. E o recomandare legată de faptul că această carne tânără conţine mai multe nucleoproteine, nişte proteine mai speciale care sunt mai greu procesate de bebeluşi. Aceştia vor primi doar carne fiartă şi mixată.

Introducerea se face ca la orice alt aliment, progresiv. Se începe cu o linguriţă, adăugată în supa de legume. În fiecare zi, se creşte cu una-două linguriţe, în funcţie de apetitul sugarului, de cât de mult îi place.

Reguli de diversificare la bebeluşi. De ce se introduce carnea de la vârsta de 6 luni

Se consideră  că după vârsta de 6 luni, laptele, fie că este de la mamă, fie că este formulă nu mai face faţă nevoilor nutriţionale. Carnea conţine foarte multe microelemente, acele substanţe în cantităţi foarte mici, dar care sunt deosebit de utile organismulu şi aş aminti fierul şi zincul şi care aduc necesarul de nutrimente pe care lactaţia singură nu le mai poate susţine.  Ideal ar fi să dăm bebeluşilor carne provenită de la animalele din bătătură.

Reguli de diversificare la bebeluşi. Când introducem laptele de provenienţă animală şi brânzeturile

Tot la această vârstă de 6 luni. Şi aici e o regulă: nu se introduc două alimente noi, deodată. Introducem în funcţie de apetitul sugarului, de plăcerea lui. De aceea această diversificare necesită o colaborare foarte strânsă între pediatru şi părinţi. Dacă se preferă proteinele din brânzeturi se va introduce brânza dulce care poate fi adăugată în piureul de legume, în cel de fructe. Dacă se începe cu carnea, este în regulă. Dar nu şi brânzeturi şi carne în acelaşi timp.

Reguli de diversificare la bebeluşi.  Când începem diversificarea şi cu ce

Diversificarea se începe la 6 luni pentru sugarul alimentat la sân şi la 4 luni şi jumătate la cel alimentat cu lapte praf, cu supa de zarzavat care aduce un aport de săruri minerale şi oligoelemente şi, la scurt timp, maximum două săptămâni, se introduce carnea, a explicat prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.

Nu este absolut nicio eroare ca la aceste vârste să se introducă carnea de pasăre fiartă şi mixată în alimentaţia sugarului Aceasta este varianta corectă. Nu s-a schimbat nimic în ultimii ani în alimentaţia bebeluşului.

În paralel, se foloseşte gălbenuşul de ou, ficatul de pasăre, pentru că organismul are nevoie şi de fier şi de oligoelemente şi, bineînţeles, de proteine cu valoare biologică ridicată. Altminteri, creşterea şi  dezvoltarea sugarului nu mai sunt optime.

 Am avut cazuri de copil hrănit cu pufuleţi cu apă şi care ajunsese să cântărească 5 kg la 5 ani şi un alt caz al unei fetiţe hrănite doar cu lapte de capră care avea o anemie gravă. Copiii privaţi de carne şi alte alimente până la vârste mai mari ajung să aibă carenţe de dezvoltare profunde pentru că proteinele au rol plastic, în construcţia şi dezvoltarea organismului. O carenţă în substanţe proteice cu valoare biologică crescută e o mare neîmplinire în ceea ce priveşte alimentaţia sugarului.

Fructele de mare nu sunt recomandate la copilul de 3-4 ani. Peştele poate fi dat doar după vârsta de 3 ani, iar mierea de albine nu trebuie dată înainte de 2 ani. La fel şi albuşul de ou, trebuie introdus în alimentaţie tot după vârsta de 2 ani.

Reguli de diversificare la bebeluşi. Cele mai mari greşeli pe care le fac părinţii

Greşelile sunt multiple. Am avut un caz de sugar căruia I se dăduse de mâncare fiertură de fasole. Evident că avea un abdomen imens, plin de gaze, dar s-a rezolvat. Adică nu este o otravă, ci o greşeală alimentară.

În materie de infecţii, acestea nu au legătură cu cantitatea sau calitatea alimentelor, ci doar cu sterilitatea lor. Nu carnea din sarmale şi nici orezul nu au provocat îmbolnăvirea, ci lipsa lor de sterilitate şi faptul că au fost contaminate cu germeni. După mine, importantă ar fi verificarea surselor de apă, mai spune preşedintele Societăţii  Române de Pediatrie.

Mai ales în mediul rural. Este necesar controlul fântânilor din punct de vedere chimic, bacteriologic, dar şi al surselor urbane.

Apa plată este recomandată pentru diluţia formulelor de lapte, pentru prepararea hranei, pentru că, în primul rând, produsele ambulate sunt garantate de firme. Apa minerală carbogazoasă nu este bună pentru bebeluşi. Apa plată este recomandată şi nu toate tipurile, ci doar acelea cu concentraţii mici de nitraţi. Intoxicaţia cu nitriţi pune în pericol viaţa copilului.

Nu este în regulă să avem copii vegetarieni. Un copil trebuie să primească toate principiile alimentare în proporţii optime: proteine, glucide, lipide, săruri minerale, oligoelemente care să-I asigure o creştere armonioasă. Orice deprivare de proteine în totalitate nu poate fi înlocuită cu proteine vegetale pentru că acestea din urmă nu au aceeaşi valoare bilogică. Această practică vegetariană ar trebui aplicată după ce copilul depăşeşte vârsta adolescenţei.

Zahărul nu trebuie adăugat în alimentaţia copiilor în primii doi ani din viaţă.

Reguli de diversificare la bebeluşi. Mulţi copii mici sunt supraponderali

Malnutriţia dinainte de 1989 a fost înlocuită cu supraalimentarea. Copiii sunt doriţi de părinţi care vor ca acestora să nu le lipsească nimic nici din punct de vedere alimentar. Studiile arată că 50% din copiii români sunt supraponderali, din care o treime sunt obezi. Există o concepţie greşită că un copil sau un tânăr trebuie să fie mai grăsuţ. O alimentaţia cu făinoase în exces, cu polizaharide, alimente tip fast-food, ridică riscurile obezităţii.

Cât priveşte educaţia, medicul a explicat că ar fi bine ca orele de educaţie pentru sănătate să fie introduse în şcoali, iar în spaţiul public să se explice clar în ce fel trebuie păstrate alimentele în gospodărie.