„Este un lucru subiectiv. Unii reuşesc să se descurce, alţii sunt chiar limitaţi de balonare în activităţile lor“, spune doctorul Anton Emanuel, consultant gastroenterolog la Spitalul Universitar din Londra.

Dacă balonarea la femei este persistentă şi nu variază în cursul unei zile, este important să fie consultat un doctor pentru a se exclude o problemă ginecologică, cum ar fi cancerul ovarian sau uterin, spune doctorul Emanuel.
 
Multe dintre cauzele balonării sunt benigne, dar vă pot surprinde. „Daily Mail“ a identificat câteva dintre cauzele balonării, cu ajutorul experţilor. 
 
Apa consumată în timpul mesei
 
Un pahar cu apă în timpul unei mese pare foarte natural şi chiar un lucru sănătos. Dar, conform spuselor doctorului Emanuel, poate cauza balonare. „În mod normal, înghiţim şi puţin aer atunci când mâncăm sau bem ceva. Dar dacă bem şi mâncăm în acelaşi timp, se va acumula destul aer în stomac. Aşa că nu mai consumaţi lichide în timpul mesei, ci abia după ce aţi terminat de mâncat“, sfătuieşte doctorul Emanuel.
 
El spune că şi mâncatul prea rapid poate cauza ingerarea de aer, aşa că trebuie să mestecăm şi să mâncăm pe îndelete. Fiecare masă trebuie să dureze minimum 20 de minute. Evitaţi să mâncaţi în picioare, în mers sau în timp ce vă uitaţi la televizor. 
 
Exerciţiile în exces
 
Un studiu din SUA a demonstrat că 71% din cei care obişnuiesc să alerge au probleme digestive, cum ar fi flatulenţa şi balonarea. Se crede că exerciţiile în exces, pur şi simplu, cauzează ingerarea de prea mult aer. „Avem tendinţa să respirăm repede în timpul exerciţiilor, aşa că cei care aleargă sau care se forţează să-şi depăşească limitele suferă de gaze în exces“, spune doctorul Emanuel. Dar tot el adaugă că acest lucru este inofensiv.
 
Aproape fiecare practicant frecvent de yoga are o poveste stânjenitoare despre flatulenţă. Se pare că poziţiile în care trebuie să-ţi contorsionezi corpul favorizează eliberarea de gaze.
 
Sucul de portocale
 
Deşi portocalele nu sunt periculoase, aveţi grijă la sucul de portocale. Acesta „ nu este sigur deoarece fructoza se eliberează atunci când portocala este stoarsă. O schimbare bună este să trecem de la sucul de portocale la mâncatul portocalelor, şi aşa nu mai există gaze“, spune doctorul Emanuel.
 
Mâncarea reîncălzită
 
Mâncărurile simple, cum ar fi pâinea, cartofii şi pastele nu par a face mult rău. Dar nutriţionistul Sian Porter spune că amidonul rezistent, care se formează când aceste alimente sunt gătite şi apoi reîncălzite, este dificil de digerat şi poate duce la balonare. „Amidonul nu este complet digerat, aşa că intră în intestine şi acolo bacteriile care lucrează la dizolvarea lui pot produce gaze. Dacă suferiţi de flatulenţă şi balonare, mai bine mâncaţi paste proaspăt gătite, şi nu reîncălzite“, adaugă Sian Porter.
 
Berea şi vinul roşu
 
Berea este acidulată şi făcută cu drojdie care poate deranja echilibrul bacteriilor şi, astfel, poate declanşa probleme digestive. Băutorii de vin nu sunt, nici ei, în siguranţă. Doctorul Emanuel spune că unii pacienţi devin balonaţi după ce consumă vin, „dar raţionamentul ştiinţific este greu de demonstrat“. Ipoteza ar fi că substanţa care dă vinului culoarea roşie, este cea care cauzează probleme.
 
Guma de mestecat
 
Guma de mestecat fără zahăr este un binecunoscut declanşator al gazelor şi a flatulenţei, deoarece conţine xylitol. Mai mult decât atât, mestecatul gumei produce ingerarea de aer.
 
Băuturile reci
 
Băuturile acidulate sunt cele care produc eructaţia (râgâială), din cauza conţinutului de dioxid de carbon, dar şi băuturile reci înrăutăţesc situaţia. „Gazele din băutură se dilată în stomac din cauza temperaturii corpului, ajung de la 5 grade la 37 de grade într-o perioadă foarte scurtă de timp. Aşa că, dacă suferiţi de balonare, nu beţi rece, sau măcar aşteptaţi să le iasă puţin acidul“, ne sfătuieşte un alt expert, Catherine Collins.
 
Brânzeturile
 
Iubitorii de lactate sunt mai afectaţi de balonare. Doctorul Emanuel explică faptul că lactoza, zahărul din produsele lactate, este descompusă în burtă de către o enzimă numită „lactază“. Atunci când lactoza nu este descompusă în mod corespunzător, ajunge în intestinul gros, unde fermentează şi produce gaze şi balonare. 
 
Alimente care duc la gaze
 
Dacă ai dureri de stomac şi te balonezi la scurt timp după ce mănânci anumite alimente există posibilitatea să suferi de sindrom de intestin iritabil, o boală care provoacă dureri abdominale, gaze, balonare şi probleme digestive. Încă nu se ştie exact ce cauzează această boală, dar s-a stabilit că anumite tipuri de alimente conţin carbohidraţi sub formă de fructoză, care sunt foarte greu absorbiţi de intestinul subţire. Ca rezultat, carbohidraţii trec prin intestinul gros, unde sunt fermentaţi de bacterii, în felul acesta producându-se gazele.
 
Nu doar cei care suferă de acest sindrom păţesc asta. Cireşele şi ceapa sunt principalii vinovaţi, dar varza, merele, ciupercile, porumbul au, şi ele, partea lor de vină. 
 
Fasolea nu este personajul negativ, deşi aşa este percepută, susţine profesorul de gastroenterologie Whorwell. Într-adevăr, fasolea, în general, se digeră foarte greu în intestinul subţire, aşa că ajunge în intestinul gros şi, încurajată de bacterii, produce gaze. Dar nu din acelea rele.
 
Nervozitatea
 
Mulţi dintre noi suferim de un stomac deranjat atunci când suntem supuşi unor presiuni, dar stresul şi anxietatea ne pot face să înghiţim prea mult aer, fără să-l mai expirăm. „Unii suspină mult sau se hiperventilează, iar alţii înghit aer mult, fapt care îi balonează, deoarece îşi umflă stomacul“, explică profesorul Whorwell.
 
Pastilele pentru arsuri şi siropul de tuse
 
Pastilele prescrise pentru arsuri stomacale reduc producerea de acizi stomacali. Profesorul Whorwell avertizează că aceste pastile pot schimba tipul bacteriilor din burtă, fapt care poate reduce sau creşte cantitatea de gaze. Alte medicamente, cum ar fi siropul de tuse, pot conţine îndulcitori artificiali. Aceste zaharuri se digeră foarte greu şi încurajează creşterea bacteriilor.