Până acum, tradiţional, aprobarea unui medicament oncologic s-a făcut de fiecare dată, obligatoriu, pentru fiecare localizare în parte (cancer de cap şi gât, de pancreas sau de ficat etc), iar adiţional puteau să existe şi date despre un anumit profil genetic asociat cu un răspuns mai bun la tratament. Dar niciodată până acum o aprobare nu s-a bazat exclusiv pe criteriul biomarkerilor.

De această dată, pentru prima oară în istorie, FDA renunţă la criteriul localizării tumorii, luând în calcul informaţii genomice ale tumorii: deficienţa mismatch repair (sau instabilitatea microsatelită înaltă). În acest fel, FDA pune în practică principiile medicinei personalizate în activitatea de reglementare şi de aprobare a medicamentelor, în confirmitate cu Precision Medicine Initiative.

Aprobarea, în regim accelerat, se bazează pe rezultate din studii clinice care au demonstrat o rată crescută a răspunsului tumoral şi durabilitatea răspunsului, pembrolizumab fiind indicat pentru pacienţii cu cancer care prezintă deficienţă mismatch repair şi:

  • tumori solide care au progresat sub tratament şi/sau pentru care nu există alte opţiuni de tratament satisfăcătoare
  • cancer colo-rectal avansat, care a progresat sub tratament chimioterapic (fluoropirimidină, oxaliplatin, irinotecan)

Importanţa acestei aprobări este colosală, antrenând o schimbare radicală a practicii clinice: înainte de a i se administra orice tratament în indicaţiile de mai sus, pacientului va trebui să i se facă testul pentru identificarea deficienţei mismatch repair pentru a se evalua în ce măsură poate primi terapia cu pembrolizumab. Testarea se poate face în majoritatea laboratoarelor importante, inclusiv în România.

Formele de cancer în care există o mare probabilitate pentru prezenţa deficienţei mismatch repair sunt: cancerul colorectal, endometrial, gastrointestinal, cancerul la sân, cancerul de prostată, de viză urinară sau cancerul glandei tiroide.

Mismatch repair desemnează unul dintre mecanismele de reparare ale moleculei de ADN, în timpul diviziunii celulare. A fost descris de Paul Modrich, savantul primind Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2015, pentru această descoperire. Atunci când acest mecanism de reparare a ADN-ului nu mai funcţionează (deficienţa mismatch repair), proliferarea celulară este necontrolată şi dezvoltarea cancerului devine exponenţială.

Detalii despre modul în care acest profil genetic ar putea influenţa răspunsul la tratamentul cu pembrolizumab au fost făcute publice în anul 2015, la Întâlnirea Anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică. Poate vă amintiţi articolul de aici.

Keytruda (pembrolizumab) este un medicament imuno-oncologic (PD-1 inhibitor) aprobat deja şi în Europa pentru tratamentul melanomului malign şi a NSCLC (prima şi a doua linie de tratament).