Despre scandalul transplantului de plămâni realizat în România, la Adevărul Live

Despre scandalul transplantului de plămâni realizat în România 

Din scandalurile din ultimul an legate de transplantul de plămâni realizabil sau nu în România, cei mai afectaţi au ieşit, bineînţeles, pacienţii. Care sunt soluţiile pentru românii care au nevoie de transplant de plămâni şi care sunt problemele cu care se confruntă bolnavii aflăm de la Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, la Adevărul Live.

Ştiri pe aceeaşi temă

INTRĂ în modulul Adevărul Live şi urmăreşte emisiunea în direct

Pe lista de aşteptare a Registrului Agenţiei Naţionale de Transplant pentru a primi plămâni se află în acest moment trei români. Au fost patru până de curând, dar, cum bolile care fac necesar un transplant de plămâni sunt dintre cele mai grave, unul dintre ei a decedat. În realitate, sunt aproximativ 75-80 de bolnavi în România care ar avea nevoie de o astfel de intervenţie, potrivit profesorului doctor Miron Bogdan, de la Institutul „Marius Nasta“ din Bucureşti, citat de „Adevărul“.

Speranţa tuturor acestor bolnavi o constituie acum mult-disputatul Spital „Sf. Maria“ din Capitală, singura instituţie din România acreditată anul trecut pentru a realiza transplant de plămâni, dar care nici până în prezent nu s-a dovedit cu adevărat capabilă să ducă la bun sfârşit o astfel de intervenţie. Chiar şi ministrul actual al Sănătăţii, Florian Bodog, a recunoscut că „noi, la momentul de faţă, nu avem niciun specialist angajat al acelui spital care să fi făcut vreodată transplant în mod independent. Acesta este un alt fapt de care eu trebuie să ţin cont şi eu sunt chirurg şi ştiu despre ce vorbesc. În momentul în care noi, ca minister, vom primi toate asigurările că nu există nicio problemă de siguranţă pentru pacient, pentru că pentru noi asta este important: să avem, siguranţa pacientului, şi că nu periclităm posibilitatea de a trimite pacienţii în străinăte, vom da drumul acestui program“.

În ce situaţie se află în prezent pacienţii români care aşteaptă un transplant de plămâni, dacă mai pot sau nu să beneficieze de intervenţie în străinătate, cât de reale sunt acuzaţiile fostului ministru al Sănătăţii că organele „se dau pe ochi frumoşi“ şi care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă bolnavii care necesită transplant în România ne spune Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, la Adevărul Live.

Principalele idei rezultate în urma discuţiei

Până acum, în ţară, nu s-a finalizat niciun demers concret prin care nevoia şi viaţa pacientului cu transplant de plămâni să fie asigurată.

Conducerea Asociaţiei Transplantaţilor din România (ATR) a sintetizat o serie de probleme pe care vor să le aducă la cunoştinţa decindenţilor. Printre acestea şi nevoile pacientului care aşteaptă transplantul de plămâni. Pacienţii vor găsirea unei formule viabile, sigure şi oportune pentru transplant.

În urma protocolului în vigoare, până la finalul lui martie pacienţii cu nevoie de transplant de plămâni trebuiau să meargă la evaluare la spitalul AKH din Viena. Acest spital a făcut cunoscut faptul că nu se mai pot ocupa de pacienţii români din diverse motive. În aceste condiţii, autorităţile române trebuie să găsească soluţii adecvate.

Pacienţii români ar vrea ca operaţia să fie făcută în ţară, dar nu există infrastructură şi nici medici specialişti. Nu pot fi „importaţi“ medici specializaţi în astfel de operaţii pentru că intervenţia presupune şi monitorizarea pe termen lung a evoluţiei pacientului. Nevoie ar fi de medici permanent.

Deplasările la clinicile de transplant de plămâni din străinătate sunt foarte dificile pentru pacienţii români cu această problemă de sănătate. Unii nu se pot deplasa cu avionul, alţii au nevoie de o ambulanţă cu mască de oxigen. Au nevoie de însoţitor, sunt nişte costuri pe care pacientul trebuie să le suporte.

Costul unei operaţii în străinătate este dublu faţă de ce s-ar putea face în România.

Pentru pacienţii în stare critică ar trebui să se ofere şansa operaţiei la un alt spital de tradiţie din străinătate.

Potrivit informaţiilor ATR sunt 70-80 de pacienţi care ar avea nevoie de transplant de plămâni în România.

Accesul la transplant, dar şi la medicaţie imunosupresoare este mai bun în ţările vecine. Vorbim inclusiv din Bulgaria.

Plămânii recoltaţi de la un pacient român în moarte cerebrală au ajuns în Germania, consecinţa semnării unei scrisori de intenţie cu Asociaţia Eurotransplant. În baza acestui protocol, pacienţii români primesc plămâni, dar şi alte organe, de la pacienţi din alte ţări europene.

Lista de aşteptare pentru transplant creşte de la o zi la alta în orice ţară. Pacienţii susţin ideea înfiinţării mai multor centre de transplant.

Cum stăm la transplantul de inimă şi cu cel de rinichi

Două centre din trei acreditate fac astfel de operaţii. La Târgu Mureş reuşita este de 100% dar organele prelevate sunt foarte puţine. Cele mai multe prelevări sunt din Transilvania.

La Floreasca a fost doar o singură prelevare şi prin urmare, un singur transplant. Sunt în aşteptare 30 de pacienţi în cele 3 centre.

Pe lista de transplant la rinichi sunt peste 3.000 de pacienţi. Fiecare centru are lista lui de aşteptare. La fiecare prelevare sunt chemaţi 3-4 pacienţi, în funcţie de compatibilitate este ales unul. Criteriile medicale sunt stricte, afirmă şeful ATR.

La noi sunt probleme şi cu coordonatorii de transplant care nu sunt în toate spitalele, iar transportul se face cu un avion de linie, ceea ce complică lucrurile.

Medicaţia imunosupresoare e o problemă

Sunt disfuncţii cu aprovizionarea la timp cu medicamente, multe pleacă la exportul paralel pentru că la noi preţul e mai mic. Întreruperea medicaţiei chiar şi pe perioadă scurtă e fatală pentru pacient. Pacienţii se „împrumută“ între ei pentru 1-2 zile cu medicamente.

Scăderea preţului la unele medicamente cu 30% a dus la dispariţia unora din piaţă, situaţie riscantă pentru pacienţii cu transplant. Peste 600 de pacienţi sunt în această situaţie, autorităţile au promis o rezolvare.

Nu doar la medicamentele imunosupresoare sunt probleme, ci şi la medicamentele care completează schema de tratament. Unele sunt foarte ieftine, cu preţ până în 10 lei, iar producătorii nu vor să le mai aducă în România. Ele sunt vitale însă pentru pacienţi, iar înlocuitori nu există în piaţă.

citeste totul despre: