Dr. Alexandru Georgescu: "Poţi face ulcer dacă îţi lipseşte chiar şi un dinte"

Dăm vina mai ales pe preţul piperat al tratamentelor stomatologice, dar care sunt, de fapt, motivele pentru care peste 70% din populaţia adultă a României nu mai are toţi dinţii în gură? Am dezbătut la Adevărul Live, împreună cu medicul Alexandru Georgescu şi cu pacientul Valentin Bosioc.

Câţi români ştiu să se spele corect pe dinţi? Câţi vin, pur şi simplu, la un control şi la un detartraj? Ce riscă persoanele care nu mai au toţi dinţii naturali? Ce soluţii există pentru a merge cât mai rar şi cu cheltuieli cât mai mici la cabinetele stomatologice? 

La toate aceste întrebări, ne-a răspuns medicul stomatolog Alexandru Georgescu, cu competenţe în parodontologie şi implantologie dentară. 

În contextul în care lipsa unui dinte creează dezechilibre reale nu numai la nivelul cavităţii orale, ci în tot organismul, medicul ne-a expus soluţiile la care am putea apela.

De ce nu merg românii la stomatolog?

E o realitate faptul că majoritatea pacienţilor de la noi ajung foarte târziu la stomatolog. În România, e privită cu superficialitate prevenţia, comparativ cu ceea ce se întâmplă în ţările nordice, de exemplu.

Prin prevenţie se înţelege în primul rând curăţarea dinţilor, apoi vorbim de vizita regulată la dentist. Frica de dentist în condiţiile moderne nu mai este justificată, având în vedere că metodele folosite nu mai sunt dureroase. Costul unui consult nu este întotdeauna ridicat. Există clinici care au abondamente sau care prevăd ca al doilea consult, după şase luni, să fie gratuit. E mult mai iertin un consult decât o costul unei carii simple.

Ştiu oamenii să-şi perieze crect dinţii?

Nu întotdeauna. Pacientul este grăbit. Mişcarea trebuie să fie de la roşu la alb. 

E mai ok periuţa electrică?

E mai harnică. Un periaj trebuie să dureze 2,5-3 minute. Trebuie să folosim mijlocul principal de îndepărtare a plăcii bacteriene: aţa dentară, apa de gură, duşul bucal etc. O gingie sănătoasă nu sângerează. Dacă există sânge, gingia trebuie tratată.

Totul este sterilizat şi nu mai există riscul infecţiei, ca pe vremuri. Nu cred că la ora actuală mai există cabinete medicale care nu respectă protocolul de sterilizare. Sunt controale stricte care să fac. 

De la ce vârstă începem să pierdem dinţii?

Depinde de foarte mulţi factori. De mediu, de fatorul genetic, ţine de igienă etc. Alimentaţia este mult mai rafinată. Dulciurile în epoca noastră sunt mult mai rafinate decât acum mulţi ani. Se ştie că zahărul cu cât este mai rafinat, este mai acid. E mai recomandat din acest punct de vedere zahărul brun, melasa. 

De ce se ajunge la implant

"Totul a plecat de la teamă de stomatolog, lipsa unei igiene bune. Am lăsat prea mult şi am ajuns la probleme foarte mari. Riscăm să ajung cu proteză la 31 de ani. Am ajuns să-mi pun implant. Am acum trei implanturi. Mai nevoie de alte implanturi pe maxilarul superior. Există o perioadă de trei luni, ca să se vindece osul, după care urmează punerea dinţilor. La mine cred ca va dura un an totul. Am început în urmă cu o lună. De-abia aştept să mă întorc la cabinet, că continuăm lucrările", a explicat Valentin Bosioc.

Uneori e nevoie de adiţie de os

Un implant înlocuieşte un dinte lipsă. E compus din două părţi: una care înlocuieşte rădăcina şi se fixează în os, celalata înlcuieşte coroana, a precizat medicul.

Există şi situaţii când nu există suficient os. Se întâmplă atunci când dintele a fost scoc cu multă vreme în urmă. Dinţii tind să se mişte şi pot umple golul creat. Această umplere poate să dureze de la câteva luni la câţiva ani. Şi aici există foarte multe variabile. Uneori, poate fi nevoie de un tratament ortodontic, pentru a reface spaţiul iniţial în care stătea dintele, adică se impune purtarea unui aparat dentar.

Dacă lipseşte doar un dinte, e nevoie de implant sau există şi alte soluţii? 

Există soluţia clasică, cu punţi. Mai există şi soluţia de mascare, ca o proteză (e o placă ce se scoate şi se pune). Implantul este, totuşi, cea mai bună soluţie.

Ce garanţii există?

Se vorbeşte de o medie de utilzare, care poate fi de 15 ani până la nelimitat. 

Implantul are nevoie de o igienă aparte

Dintele natural are un sistem de suport care-l ţine acolo. Are un sistem de apărare în ligament. Implantul nu beneficiază de acest ligament. La ora actuală nu avem aceste cunoştinţă. Implantul e un corp străin, acceptat de organism. Problema e la suprafaţa implantului, la joncţiunea cu coroana. De aceea, e bine să face service, ca la maşini. Sunt pacienţi care au nevoie de igienizări profesionale la trei luni, alţii la şase luni. 

La mai mult de jumătate din pacienţi, e nevoie de adiţie de os. Adiţia se face, de regulă cu os artificial sau cu os de la pacient, tot din gură. Există zone pe maxilar, bogate în os. De acolo, prelevăm de regulă.

Cum ne dăm seama dacă implantul e pus bine?

Implantul nu doare. Dacă ajunge să doară, înseamnă că problemele sunt mai grave. Problemele cu implanturile se văd la radiologie. Dacă doare, înseamnă că distrugerea ţesuturilor e deja foarte mare.

Lipsa dinţilor afectează digestia

Neavând dinţi, apar pobleme cu masticaţia, care atrag după sine un întreg coregiu de manifestări la nivelul tubului digestiv: ulcer, probleme de stomac, de ficat etc. 

"Am văzut pe pielea mea ce înseamnă să nu te poţi alimenta corect, din cauza lipsei dinţilor. Mă feream de alimente mai dure, de fructe şi legume. Nu puteam să muşc dintr-un măr, de exemplu. Evitam şi fripturile, din acelaşi motiv. Din feriicre, sunt şi antrenor de fitness şi am ştiut cum să suplimentez lipsa nutrienţilor",  a arătat Valentin.