Criza are şi o parte bună: a crescut numărul donatorilor

O pungă de sânge donat o singură dată poate salva trei vieţi

Numărul românilor care donează sânge a crescut cu 30% faţă de anii precedenţi. Şi, totuşi, medicii nu sunt optimişti în privinţa acestei schimbări. Ei susţin că sărăcia, nu generozitatea îi face pe oameni să-şi ofere sângele pentru salvarea semenilor.

Orice persoană care donează sânge are mici beneficii stabilite prin lege: un set de analize gratuite, bonuri de masă de aproximativ 60 de lei, o zi liberă de la serviciu şi un abonament lunar pentru transportul în comun cu 50% mai ieftin.

Nu par avantaje importante, dar sunt totuşi tentante pentru unii dintre conaţionalii noştri. Potrivit specialiştilor, pentru a creşte calitatea sângelui destinat transfuziilor, donarea ar trebui să fie un act benevol, nerecompensat în niciun fel. Acest lucru este de dorit fiindcă, în ciuda măsurilor de siguranţă (chestionare la care donatorul trebuie să răspundă cu sinceritate şi analize de sânge realizate pe loc), nu tot sângele recoltat de la donatorii interesaţi de beneficii are calitatea necesară pentru a fi transfuzabil.

„Există, de exemplu, multe boli infecţioase care sunt imposibil de testat din cauza costurilor pe care nimeni, nicăieri în lume, nu şi le asumă", spune medicul hematolog Doina Goşa, directorul Centrului de Transfuzii Sanguine din Bucureşti. Chiar dacă unii donatori îşi ascund bolile pentru a obţine beneficii de pe urma donării, riscurile sunt minime pentru primitori.

La teste care se fac ulterior sângelui donat, se pot depista bolile transmisibile prin sânge precum sifilisul, HIV, virusul hepatitic C şi virusul hepatitic B, precum şi leu­cemia, mai spune medicul hematolog Doina Goşa. Dacă sângele nu este curat, se aruncă.

Donatorii, adunaţi pe internet

Indiferent de motivele care îi împing pe oameni să doneze, gestul lor este salvator. Andrei Ariciu (23 de ani) se numără printre cei care au primit sângele necesar pentru a rămâne în viaţă în urma unei mobilizări generale a rudelor şi a prie­tenilor care au pus anunţuri inclusiv pe forumuri de pe internet. În jur de 40 de persoane au donat pentru Andrei care, în urma unui accident rutier, avea hemoragie internă. Deşi la Centrul de Hematologie exista sângele donat, s-a ivit o altă problemă.

„Trebuia să intru în operaţie, ştiam că s-a donat pentru mine şi că există tot sângele necesar, dar nu aveam şi confirmările că s-a donat pentru mine (n.red. un bon pe care donatorul îl primeşte de la Centrul de transfuzii şi care, ulterior, se ataşează la foaia de observaţie din spital a persoanei pentru care s-a donat), de aceea riscam să se amâne totul", povesteşte Andrei Ariciu.

O rudă a tânărului a mers special până la centrul de transfuzii şi, pe ultima sută de metri, a adus la spital actele doveditoare. Abia apoi Andrei a intrat în operaţia care i-a salvat viaţa. Fiindcă are o grupă de sânge rară, AB(4) pozitiv, dar şi pentru că viaţa lui a fost salvată cu ajutorul sângelui donat de alte persoane, Andrei s-a hotărât să devină la rândul lui donator.

Mai multe produse dintr-o pungă de sânge

Sângele donat nu se foloseşte doar la transfuzii propriu-zise, ci poate fi separat în produse precum concentratul eritrocitar, concentratul trombocitar şi plasma. „Aceste produse se utilizează în anemii severe, în traumatisme soldate cu pierderi mari de sânge, în intervenţii chirurgicale, neoplasme, naşteri, leucemii, limfoame, boli genetice precum talasemiile şi hemofiliile şi în chirurgia de vârf", explică medicul hematolog Doina Goşa.

De exemplu, Nicolae Oniga (58 de ani), care suferă de hemofilie, a beneficiat de transfuzii cu plasmă şi cu crioprecipitat (produs obţinut din sânge) pentru a compensa lipsa factorilor de coagulare din sângele propriu. În cazul lui Daniel Răduţă (31 de ani), 70% din celulele care îi formau sângele erau canceroase.

S-a impus chimioterapia, adică medicamente administrate direct în sânge, care au omorât din celulele canceroase, dar și o parte din cele sănătoase. În această etapă, Daniel a avut nevoie de sânge donat. Doar aşa a putut ajunge la etapa a doua, adică la transplantul de celule stem, procedură care îi promite acum o viaţă fără leucemie.

Profilul donatorului eligibil

Donarea de sânge este contraindicată persoanelor cu boli cronice, neurologice, cu afecţiuni ale pielii, boli transmisibile prin sânge şi cu o greutate mai mică de 56 de kilograme şi mai mare de 130 de kilograme. Ideali sunt donatorii tineri, deoarece, cu cât înaintăm în vârstă, organismul este supus mai multor agresiuni care afectează calitatea sângelui.

Acesta este şi motivul pentru care analizele de sânge sunt utile în punerea diagnosticelor medicale. Deci, cel puţin teoretic, tinereţea promite o mai bună calitate a sângelui. Ţinând cont de acest aspect, Lau­renţiu Crăciunaş (foto) (23 de ani), student la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, este un donator cu profilul dorit de medicii hematologi.

„Româ­nia are o rată a donării de 2%, comparativ cu 5%,  rata donării de sânge în ţările dezvoltate", explică tânărul. Conştient că rata donării trebuie să crească şi în România, Laurenţiu Crăciunaş se implică alături de colegi în organizarea de campanii de donare de sânge.

Bine de ştiut

Cu 48 de ore înainte de donare nu se consumă alcool şi nici alimente bogate în grăsimi.