Cine va câştiga Premiul Nobel în Medicină anul acesta? Există şapte favoriţi

Cercetătorii care au descoperit mecanismul durerii,  felul în care poate fi controlată activitatea genelor sau faptul că genomul uman e mult mai variat decât se credea sunt principalii favoriţi pentru această înaltă distincţie, potrivit unei analize Thomson Reuters.

Anul acesta Premiul Nobel pentru medicină va fi acordat pe 6 octombrie, la Stockholm (Suedia). Ca de fiecare dată, de mai bine de un deceniu, departamentul Intellectual Property & Science (IP&S) al Thomson Reuters, care deţine şi agenţia de presă Reuters, a prezentat o listă scurtă a celor mai promiţători candidaţi, scrie Business Insider.

Din 2002, Thomson Reuters a indicat cu acurateţe 35 de laureaţi ai premiilor Nobel, inclusiv nouă personalităţi care au primit distincţia în acelaşi an şi 16 laureaţi recompensaţi în decurs de doi ani de la predicţie.

Anul acesta selecţia făcută include şapte oameni de ştiinţă care au revoluţionat înţelegerea noastră despre durere şi boli.

Mecanismul durerii

Când muşcăm dintr-un ardei iute, gura ne ia foc şi simţim atât căldură, cât şi durere. Motivul pentru care se întâmplă acest lucru este surprinzător de simplu: celulele răspund atât la acţiunea capsaicinei, substanţa conţinută de ardeiul iute, înregistrează durerea în acelaşi mod în în care înregistrează căldura. Pornind de la observarea acestui fenomen, fiziologul David Julius, de la Universitatea California din San Francisco, a identificat un grup specific de gene implicate în proces şi a descris mecanismul de activare a acestora atât sub influenţa capsaicinei, cât şi sub influenţa căldurii, dând naştere durerii. Descoperirea lui este considerată fundamentală, deoarecea deschide noi căi pentru tratarea durerii. 

Fiziologul David Julius, de la Universitatea California din San Francisco Foto Business Insider

ADN-ul celular şi proteinele

Potrivit predicţiilor Thomson Reuters, ediţia din 2014 a premiilor Nobel ar putea onora descoperiri din perioada de început a geneticii moleculare.

Toate celulele noastre conţin instrucţiuni specifice pentru ceea ce vor face în organism, dar când şi cum se citesc aceste instrucţiuni - şi când devin active diverse secvenţe din ADN-ul nostru - este încă în mare măsură un mister.
Biochimistul Robert G. Roeder de la Universitatea Rockefeller şi biologul Robert Tjian de la Universitatea Berkeley din California au găsit o nouă clasă de proteine care influenţează modul şi momentul în care se activează genele. Aceste proteine fac mai uşor accesibile instrucţiunile ADN-ului celular. La rândul lui biologul James E. Darnell de la Universitatea Rockefeller a identificat o altă clasă de molecule care se leagă de ADN-ul nostru, „spunând“ celulei când să înceapă copierea instrucţiunilor care îi vor permite să funcţioneze. Împreună, aceste descoperiri reprezintă o contribuţie importantă la eforturile medicinei în ceea ce priveşte controlul riscurilor genetice pentru o mare varietate de boli.

De la stânga la dreapta: biochimistul Robert G. Roeder de la Universitatea Rockefeller; biologul Robert Tjian de la Universitatea Berkeley din California; biologul James E. Darnell de la Universitatea Rockefeller. Foto Business Insider

Avem în comun doar 90% din gene

Oamenii de ştiinţă au crezut multă vreme că fiinţele umane împart acelaşi bagaj genetic într-o proporţie de 99%. Trei cercetători au demonstrt în mod independent că noţiunea este greşită şi că în realitate avem în comun doar  90% din gene.
Este vorbda de Michael H. Wigler, Charles Lee şi Stephen W. Scherer, care au identificat modul în care diferenţele dintre genele noastre ne pot predispune la anumite boli sau, dimpotrivă, ne pot proteja.  

De la stânga la dreapta: Michael H. Wigler, Charles Lee şi Stephen W. Scherer. Foto Business Insider