Dr. Dan Deleanu, medicul care operează inimile bebeluşilor fără să lase cicatrice

Chirurgul care operează inimile bebeluşilor fără să lase cicatrice

Aproximativ 1.000 de copii se nasc anual în România cu malformaţii ale inimii care le pun viaţa în pericol. Dr. Dan Deleanu, medic cardiolog intervenţionist, a fost în studioul Adevărul Live să explice cum pot fi tratate defectele cardiace congenitale la bebeluşi, în primele ore după naştere, sau la adulţi, fără să rămână cicatrice şi fără anestezie generală.


Deşi România nu beneficiază de un registru naţional al pacienţilor cu malformaţii cardiace congenitale, medicii estimează că, în prezent, aproximativ 15.000 de copii cu vârste de până în 18 ani suferă de o astfel de malformaţie. Metoda clasică de tratare a acestora implică intervenţii chirurgicale complexe, cu tăieturi mari, care lasă cicatrice pe măsură, anestezie generală şi, desigur, riscurile asociate acestora.

Aproximativ 70% din cei 15.000 de români cu malformaţii cardiace pot beneficia, însă, de o terapie minim invazivă, nechirurgicală, pe care medicul Dan Deleanu o realizează în Capitală, numită terapie intervenţională. Specialistul a fost prezent în studiolul Adevărul Live unde a spus când trebuie diagnosticate defectele congenitale, care sunt malformaţiile care pun viaţa în pericol, când este indicată terapia minim invazivă şi cum se realizează aceasta.

De asemenea, medicul chirurg intervenţionist de la Centrele de Excelenţă Ares din Bucureşti a vorbit despre o procedură realizată în premieră în România, de tratare a celei mai frecvente tulburări de ritm cardiac – fibrilaţia atrială

"Bolile congenitale se pot clasifica în boli cianogene (copilul e albastru) şi necianogene (copilul nu este albastru). Din cele fericire, cazurile cele mai grave sunt şi cele mai rare. De multe ori, copiii nici nu apucă să se nască. Celelalte nu sunt atât de grave şi pot fi tratate şi chirurgical, dar şi intevenţional, prin cateterism", a afirmat medicul Dan Deleanu. 

Chirurgul care operează inimile bebeluşilor fără să lase cicatrice

Sunt bolile cardiace congenitate diagnosticate mai bine în ziua de azi?

Sunt situaţii când un pediatru obişnuit nu reuşeşte să pun un disgnostic şi nu-şi dă seama că e o problemă şi nu trimit copilul la un specialist. Părinţii sunt cei are remarcă anumite simtptome: oboseală accentuată, o coloraţie cianotică, infecţiile bronhopneumonale repetate. 

Există situaţii când pot apărea complicaţii, cum este hipeteniunea pulmonară, care poate să ducă la imposibilitatea tratamentului. 

Sunt situaţii în care diagnosticul este pus şi după 50 de ani sau mai târziu. În mod ideal, defectele congenitale trebuie tratate în copilărie, trebuie corectate înainte de a merge la şcoală, astfel încât copilul să poată intra în programul şcolar în deplinătatea forţelor fizice şi psihice.

Uneori sunt operaţii chirugicale seriate, adică se intervine de mai multe ori. În principiu, în operaţia pe cord, are loc oprirea inimii şi trecerea ei pe o circulaţie extracorporeală şi intervenţia prin efectuarea unei incizii şi reparea defectului.   

În cardiologia intervenţională se introduce un cateter, care este un tub, prin vena femurală şi prin vasele de sânge se ajunge la inimă, din antriul drept, în atriul stâng. Intervenţia este simplă, poate dura jumătate de oră, astfel încât copilul se poate întoarce acasă a doua zi. 

Din păcate nu se poate repara totul chiar aşa. Rămân unele boli cardiace pentru care 

La noi, intervenţia percutană e a doua opţiune, în loc să fie prima opţiune. Asta pentru că nu avem specialişti. Apoi pentru că materialele sunt foarte scumpe şi spitalele preferă să le cumpere pe cele ieftine.

La noi se consideră că chirurgia clasică e mai ieftină decât cea intervenţională. Sunt nişte anomalii de mentalitate. Avantajul este mare. Una este să vii şi să poţi pleca în aceeaşi zi acasă şi alta e să stai cu tăietură pe piept.

În defectul septal interatrial intervenţia percutană poate rezolva 70% din cazuri. Procedurile acestea s-au făcut izolat şi în spitalele de stat. De regulă, se fac în centrele private. 

Până unde ajunge costul unei intervenţii?

Costul dispozitivului care e 3-4.000 de euro şi echipa intervenţională care poate duce până la 5-6.000 de lei, în funcţie de centrul unde se face. 

În străinătate se fac intervenţii chiar şi în stadiu intrauterin?

Sigur sunt centre în lume care fac astfel de lucruri. La noi nu se pune încă problema de aşa ceva. E foarte imporant să se pună diagnosticul prenatal al bolilor cardiace. 

Cum trataţi fibrilaţia atrială?

Fibrilaţia atrială e într-adevăr cea mai freceventă aritmie a inimii, care pune probleme pacienţilor. După 40 de ani, unul din patru oameni ajunsă să facă firbrilaţie atrială. Embolia sistemică este cea mai gravă şi cea mai frecventă complicaţie a bolii, pentru asta se face tratament anticoagulant, pe gură, care trbuie foarte atent urmărit. S-a observat că pacienţii care făceau acest tratament nu luau doza necesară de coagulanţi sau, dimpotivă, luau o doză prea mare, ceea ce putea cauza hemoragii în diverse zone ale corpului.

Prin intervenţia cu cateter, se introduce un fel de dop în urechiuşa atriului stâng şi practic se izolează locul unde se formează 90% din cheagurile de sânge. Parctic după intervenţie, pacientul nu mai are nevoie de tratament anticoagulant.

În 2010 mortalitatea în infarctul miocradic acut era de 13%, iar în 2013 - era de 8%. Aceasta datorită intervenţiilor prin intermediul programului naţional de tratare a infarctului miocardic acut. 


 

 

 

 

citeste totul despre: