Care sunt cauzele durerilor musculare

Afecţiunea, cunoscută şi sub numele de mialgie, poate să apară doar la anumiţi muşchi sau poate cuprinde tot corpul. Infecţiile cu virusuri şi leziunile produse de traumatisme sau de folosirea până la epuizare a unor grupe de muşchi sunt cele mai frecvente motive ale suferinţelor musculare.

Durerea musculară poate fi acută sau cronică şi poate implica, de asemenea, ligamentele, tendoanele şi fascia, membrana care înveleşte muşchii şi care ajută la contractarea, dar şi la alunecarea muşchilor atunci când aceştia se destind.

Citiţi şi:

VIDEO Topul frustrărilor de vară

Fuga dăunează grav sănătăţii

Efortul intens determină mici leziuni

Utilizarea unor grupe de muşchi neantrenate poate aduce după sine durerea, cauzată de aşa-numita febră musculară, resimţită la 24 de ore de la efortul fizic. Aceasta poate dura până la 72 de ore şi dispare de la sine sau după administrarea de atiinflamatoare.

Deşi iniţial se credea că motivul durerilor musculare după depunerea efortului intens ar fi acumularea de acid lactic la nivelul muşchilor, această ipoteză a fost infirmată. Specialiştii au ajuns la concluzia că toate simptomele de febră musculară, de la durere până la scăderea forţei şi afectarea mişcărilor, sunt produse de leziuni minuscule ce apar la nivelul fibrelor musculare care cedează la efort.

„Cauzele cele mai frecvente ale durerilor musculare sunt traumatismele, ruptura fibrelor musculare şi contracturile de cauză internă sau externă", spune medicul de familie specialist în kinetoterapie Radu Leon George de la Clinica Leomedica din Bucureşti. Potrivit specialiştilor, în cazul febrei musculare este indicat efortul moderat, fiindcă fibrele musculare au nevoie de timp pentru a se vindeca şi reluarea antrenamentului sau efortului intens în perioada în care febra musculară persistă va duce la traume şi mai mari.

Simptom al gripei sau al hepatitei

Gripa sezonieră, dar şi tulpinile de virusuri care pot ameninţa viaţa precum cele ale gripei porcine se manifestă inclusiv prin durere musculară în tot corpul, alături de alte simptome specifice precum febra, frisoanele, durerea de cap şi arsura în spatele ochilor.

Şi alte infecţii cu virusuri precum cele ale hepatitelor de tip A,B şi C dau dureri musculare difuze, asociate cu alte simptome specifice precum icterul. Aceste infecţii sunt uşor de identificat de către specialişti la un examen medical şi sunt evidente în cazul testelor de sânge.

Varicele împiedică irigarea muşchilor

Potrivit specialiştilor, o serie de boli autoimune pot da durere la nivelul muşchilor. „Poliartrita reumatoidă sau lupusul eritematos, dar şi afecţiunile circulatorii de tipul varicelor, care duc la o irigare insuficientă a muşchilor, se pot manifesta prin dureri musculare", spune medicul Radu Leon George. Şi artroza, tulburările de statică (poziţia incorectă a corpului) şi cele de dinamică a aliniamentelor osoase (scolioze, cifoze, lordoze) generează contractură musculară şi durere localizată. În plus, şi deficitele de calciu şi de magneziu pot genera durere musculară.

„Ca remediu pentru durerile musculare se impune tratamentul afecţiunii de bază şi medicamente miorelaxante sau antiinflamatoare", recomandă medicul Radu Leon George.

Fibromialgia, la limita dintre fizic şi psihic

Dintre toate afecţiunile manifestate prin dureri musculare, fibromialgia este cel mai greu de diagnosticat, fiindcă testele de laborator nu indică prezenţa unei boli şi, din acest motiv, cauzele bolii au rămas încă necunoscute.

Fibromialgia este, aşadar, considerată la limita dintre o afecţiune psihică şi una somatică. Această boală este caracterizată prin durere difuză şi permanentă la nivelul muşchilor, ligamentelor şi tendoanelor, fără ca aceste ţesuturi să prezinte semne de leziune. Afectează între 2 şi 4% din populaţia generală, în special femeile şi apare cu precădere la vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani.

Tratamentul fibromialgiei este multidisciplinar şi cuprinde medicaţie cu antidepresive şi antiinflamatoare, fizioterapie şi exerciţiu fizic, psihoterapie şi hrană bogată în triptofan, un precursor al neurotransmiţătorului serotonină, produs în cantităţi mici la cei care suferă de fibromialgie.

Această substanţă este prezentă în alimente precum tofu, soia şi în seminţe cum sunt susanul, inul şi migdalele. De asemenea, este idicată evitarea cafelei, alcoolului şi altor excitante pentru a atenua simptomele fibromialgiei.