„Boala de inimă se adună pic cu pic“. Sfaturile cardiologilor pentru a ne feri de afecţiunile cardiovasculare

Durera în piept poate fi un semn că inima are probleme

CARDIOLOGIE Murim de trei ori mai mult de afecţiuni cardiovasculare decât de cancer. Germenii bolilor de inimă se pun din tinereţe, astfel că este important să avem un stil de viaţă sănătos. Fumatul, sedentarismul şi hipertensiunea sunt în topul factorilor de risc în bolile cardiovasculare.

Ultimele statistici arată că, în România, mortalitatea cardiovasculară reprezintă circa 60% din cauzele de deces, fiind de trei ori mai mare decât mortalitatea prin cancer. În rândul bolilor cardiovasculare, boala cardiacă ischemică şi accidentele vasculare cerebrale sunt principalele cauze de deces.

În raportul „European Cardiovascular Disease Statistics“ pe 2017, România apare în grupul primelor opt ţări cu o mortalitate foarte mare prin boală cardiacă ischemică şi pe al doilea loc din punctul de vedere al mortalităţii prin accident vascular cerebral, fiind depăşită doar de Bulgaria, explică prof.dr. Dragoş Vinereanu, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă, prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti, şi preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie.

Arterele înfundate duc la infarct

Recent, la Sinaia, a avut loc  a 56-a ediţie a Congresului Naţional de Cardiologie, la care s-a discutat, în principal, despre prevenţia bolilor de inimă. „Prevenţie înainte de toate!“, a fost avertismentul medicilor. Aceasta pentru că, deşi este mai puţin spectaculoasă şi nu dă rezultate decât în zeci de ani, este mai ieftină şi la îndemâna tuturor, explică prof. dr. Mircea I. Popescu, medic primar cardiolog, şeful Clinicii medicale de la Facultatea de Medicină şi Farmacie a Universitatăţii din Oradea.

Breasla medicală s-a mobilizat şi face acum eforturi de conştientizare a publicului asupra importanţei bolilor cardiovasculare. „Preocuparea Societăţii Române de Cardiologie a fost, în ultimii ani, nu să mergem spre tratament, astfel încât să arătăm ce achiziţii mari am făcut în acest sens, ci pentru a preveni bolile cardiovasculare“, a explicat dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, medic primar cardiolog la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală şi fostul preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie.

„Pentru că prevenţia este cel mai important lucru. Încă de pe vremea medicilor chinezi, aceştia spuneau că medicul adevărat este cel care previne, nu cel care tratează. Altfel, am spera să avem 20 şi ceva de milioane de români, toţi bolnavi, ca să arătăm cât de deştepţi suntem noi, medicii, în a-i trata cu cele mai moderne mijloace. Adică să le punem stenturi, să le punem defibrilatoare, să le punem aparate. Nu acesta este scopul medicinei în general, ci acela să nu te îmbolnăveşti“, argumentează dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu.

Pentru ca prevenţia să funcţioneze avem nevoie de o totală schimbare de optică a publicului care trebuie să admită că bolile cardiovasculare sunt o problemă serioasă, mai spune acesta. „În urmă cu 25-30 de ani, Finlanda avea cea mai mare mortalitate prin boli cardiovasculare din lume - 80%. În momentul de faţă sunt la 30%. Cum? Printr-un program naţional de prevenire a bolilor de inimă în care au fost implicate societăţile medicale, profesionale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi mass-media“, adaugă dr. Tatu-Chiţoiu.

Prevenţia înseamnă un stil de viaţă normal, sănătos, accentuează acesta. „Nu poţi aştepta până la 70 de ani ca să-ţi schimbi stilul de viaţă după ce o viaţă întregă ţi-ai bătut joc de tine. Procesul de ateroscleroză începe la 5 ani, iar toată prevenţia bolilor cardiovasculare înseamnă educaţie“, este ferm dr. Tatu-Chiţoiu.

Fumatul distruge protecţia arterelor

Iar educaţie înseamnă să combaţi patru factori mari de risc. Fumatul este pe primul loc, mai spune cardiologul celui mai mare spital de urgenţe din România. „Şi nu doar fumatul activ şi cel pasiv, ba chiar şi fumatul la mâna a treia de care nimeni habar nu are. Ce înseamnă asta? Înseamnă lucrurile contaminate de fumători în casele lor. Fiecare spune că poate să facă ce doreşte la el în casă, că fumează pe balcon ca să-şi protejeze familia. Însă toată casa unui fumător e impregnată cu particule de tutun din care se emană substanţele toxice. Şi toată familia, inclusiv animalele de companie, suferă. Şi este clar dovedit că există boli induse de acest fumat la mâna a treia“.

„Motiv pentru care mult hulita lege antifumat – considerată ca fiind o lege antifumători şi ca fiind cea mai excesivă lege din Europa este mult mai blândă decât legea similară din Moldova care nu permite să fumezi pe balcon dacă ai copii mici în casă“, adaugă dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu. „Sau decât legea din Ungaria care nu-ţi permite ca primele şiruri de mese de fumători de pe terasă să fie mai aproape de 5-10 metri de zidul restaurantului unde iau masa nefumătorii“, mai spune acesta.

„Trebuie să înţelegem că fumatul este principalul factor de risc în infarctul miocardic în populaţia României. Până la vârste de 60 de ani e, de departe, principalul factor de risc. Şi aşa ajunge un om tânăr la 30-40 de ani să facă infarct“, avertizează dr. Tatu-Chiţoiu.

Ce se întâmplă în organism când fumăm? „E foarte simplu. Ţigara are 7.000 de substanţe toxice, din care 200 îţi pot determina boli, iar 69 din ele sunt cancerigene. 90% din cancerele pulmonare sunt date de ţigară. În bolile cardiovasculare, aceste substanţe toxice şi nicotina îţi paralizează stratul endotelial. Adică, acel strat de celule care tapetează toate artele noastre. Închipuiţi-vă nişte conducte care sunt tapetate cu plăci de ceramică, astfel încât să nu permită ca mâlul care circulă prin conductele respective să intre în pereţi. La oameni, mâlul se cheamă colesterol. Dacă ai o structură bună a endoteliului e foarte bine, dar, în momentul în care fumezi, toate aceste plăci se deteriorează. Şi atunci, colesterolul intră masiv în perete şi faci o ateroscleroză galopantă, astfel încât arterele celui care fumează sunt cu 10 ani mai bătrâne decât ale celui care nu fumează. Cu alte cuvinte, persoana care fumează este cu 10 ani mai bătrână pe dinăuntru decât vârsta care este în buletin“.

Tinerii fumează mai mult

„Fumatul reprezintă o problemă din ce în ce mai gravă la tineri. Stresul cronic, cotidian, specific marilor oraşe este o componentă importantă, de asemenea. În fapt, aceste două cauze, consider eu, că au determinat creşterea dramatică a infarctului miocardic şi a accidentelor vasculare cerebrale la populaţia sub 45-50 de ani“, este de părere prof. dr. Dragoş Vinereanu.

Leziunile vaselor de sânge care se măresc şi peste care se pot suprapune tromboze duc automat la infarct miocardic acut, dar şi la apariţia accidentului vascular cerebral, pentru că placa de aterom există şi la nivel cerebral, iar mecanismele de producere sunt aceleaşi, mai spune prof. dr. Mircea I. Popescu.

Actuala lege antitutun este cea mai mare achiziţie în prevenirea bolilor cardiovasculare şi pulmonare din România, din ultima jumătate de secol, consideră dr. Tatu-Chiţoiu. „Oricât de puţin ar crede cineva. Impactul ei este uluitor. După 6 luni, internările prin infarct au scăzut cu 17%, externările prin astm bronşic la copii au scăzut cu 47%. Şi nu este ceva specific României. Aşa s-a întâmplat în toate ţările care au aplicat astfel de legi“.

 „Hipertensiunea arterială nu doare“

Al doilea factor de risc este hipertensiunea arterială. „Aceasta are o mare problemă, dacă putem spune aşa. Hipertensiunea arterialănu doare“, spune dr. Tatu-Chiţoiu. Motiv pentru care pacientul ajuge la medic după ani de zile în care avea tensiunea crescută şi habar nu avea.

Cum poţi să depistezi hipertensiunea în condiţiile în care ai 20 de milioane de români? „Am calculat că, un medic de familie care are 1.500 de oameni pe listă, ca să ia tensiunea în mod corect, are nevoie de 15 minute pentru fiecare în parte. Asta înseamnă că, pentru cei 1.500 de oameni, ar trebui ca, în fiecare an, să petreacă 50 de zile din activitatea lui, 8 ore pe zi, numai ca să ia tensiunea corect. E imposibil. Şi atunci, omul trebuie să înveţe să-şi ia singur tensiunea arterială, cu un tensiometru, acasă. Este o procedură care durează 2 minute. Noi, medicii cardiologi, am făcut o aplicaţie electronică în care îţi poţi introduce valorile personale acolo şi primeşti imediat un răspuns: dacă trebuie să se ducă imediat la doctor sau nu“.

„Simplul mers pe jos nu e suficient“

Dacă vom înţelege importanţa unei vieţi sănătoase şi a efortului fizic susţinut, riscul de boli de inimă se va reduce considerabil. „Pentru că, deşi există un determinism genetic, iar studiile de specialitate recente au arătat că plăcile de aterom pot exista chiar din copilărie, depinde de stilul nostru de viaţă dacă aceste depuneri de pe artere progresează sau nu şi în ce ritm“, atrage atenţia prof. dr. Mircea I. Popescu.

„Boala de inimă se adună pic cu pic. Putem spune că viaţa sănătoasă începe chiar cu prima zi. O viaţă sănătoasă înseamnă să ai puţin de-a face cu sistemul medical şi cu tratamentele lungi, să fii atent ce mănânci pentru că obezitatea nu doare, de aceea foarte multe persoane sunt mai puţin conştiente că este un factor de risc nu doar în bolile cardiovasculare. O viaţă sănătoasă înseamnă să renunţi la fumat, fie că este activ sau pasiv. Şi, mai ales, să fac sport intens 5 zile pe săptămână. Alergare, bicicletă, tenis, sală. Fiecăruia ce îi place“, îndeamnă prof. dr. Mircea I.Popescu.

„Pentru că simplul mers pe jos nu este suficient. Sportul acesta asigură o protecţie endovasculară, mă fereşte de obezitate şi reduce stresul  - cel mai greu de controlat în orice domeniu“, adaugă universitarul orădean.

Stilul de viaţă sedentar nu se schimbă la 50-60 de ani, după ce am căpătat artroză sau coloana s-a strâmbat deja şi când nu mai putem face efort fizic, avertizează dr. Tatu-Chiţoiu. „Bătrâneţea se pregăteşte de acum. Atlfel, nu mai poţi întoarce 30-40 de ani, timp în care ţi-ai atrofiat articulaţiile, ai făcut praf muşchii şi aşa mai departe! Să fim serioşi! Sau să urmăreşti emisiuni la TV cu tot felul de produse ca să slăbeşti? E o prostie. De cele mai multe ori, acelea sunt nişte emisiuni plătite de cei care produc acele medicamente şi în care spune că acele medicamente nu au efecte adverse - şi aici au perfectă dreptate. Dar ştiţi de ce? Dintr-un motiv foarte simplu: medicamentele respective nu au niciun efect“, explică cardiologul celui mai mare spital de urgenţe din România.

Tinerii, mai interesaţi de sport decât părinţii lor

Potrivit dr. Tatu-Chiţoiu, efortul fizic pe care ar trebui să-l facem este unul nici prea prea, nici foarte foarte. „Ceea ce trebuie să se înţeleagă este că există două extreme: sedentarismul şi efortul excesiv. Amândouă sunt nocive. Adevărul este la mijloc: trebuie să faci eforturi moderate. Iar aceste efort este cel pe care-l făceau oamenii până să apară automobilul. Un om preistoric chleltuia 1.500 de calorii ca să-şi procure hrana. Noi, acum, mergem la pâine cu maşina 4 x 4. Sau, dacă se poate, să nu te mai mişti deloc. Dacă se poate să parchezi în sufragerie ar fi minunat, în loc să parchezi maşina cu 2 kilometri înainte de locul de muncă sau de domiciliu“.

„Efort moderat înseamnă să mergi cel puţin 3 kilometri pe zi, în pas alert, să nu foloseşti liftul, să mergi pe scări, şi, dacă se poate să alergi sau să ai o bicicletă acasă - asta este foarte bine. Este calculat faptul că efortul fizic moderat îţi reduce riscul de a te îmbolnăvi de inimă la jumătate Şi e vorba să alergi 5 minute pe zi cu o viteză de 8-9 kilometri pe oră. Mulţi spun că nu au timp. Dar ceilalţi cum au? “, conchide dr. Tatu-Chiţoiu.

Din fericire, importanţa efortului fizic începe să fie înţeles din ce în ce mai mult de tineri. „Şi ţinta noastră trebuie să fie, în primul rând, tinerii, mai spune acesta. „Mulţi dintre ei vor să fie sănătoşi pentru că lucrează în privat şi nu vor să-şi piardă locul de muncă. Şi atunci, încep să fie mai mult interesaţi de prevenirea bolilor, decât generaţiile anterioare“.

 „Problema este că uităm cum suntem“

Al patrulea factor de risc este colesterolul crescut. Alimentaţia pe care o ai. Ea te poate duce către obezitate sau te poate feri de ea. Asociaţia Americană a Inimii recomandă o dietă bogată în fructe şi legume, cu cereale integrale şi fibre alimentare, cu cărnuri slabe şi peşte, mai ales din cel bogat în uleiuri, de cel puţin două ori pe săptămână.

„Deci: fumatul, hipertensiunea, sedentarismul, alimentaţia pe care o ai. Vi se pare greu de prevenit bolile cardiovasculare? Cui i se pare, atunci să ia pastile“, recapitulează dr. Tatu-Chiţoiu.

Acesta adaugă că dependenţii de mâncare trebuie să alegă: fie ajung pe masa de operaţie a chirurgilor bariatrici, să le taie stomacul, să le pună inele ca să slăbească, fie devin oameni adevăraţi. „Un om adevărat este cel care se mişcă, care nu pune sare în mâncare, nu consumă zahăr. Cunoaşteţi vreo specie de animale care pune sare în mâncare, cu excepţia omului? Nu. De ce? Pentru că sunt mai deştepte decât noi. Problema este că uităm cum suntem. Noi suntem o specie creată de cineva - dacă doriţi - la fel ca celelalte specii: ca să se mişte, să facă efort fizic, să fie atent la ce mănâncă. Şi, dacă face aceste lucruri, nu se îmbolnăveşte de inimă“.

Pentru că nu ţinem cont de factorii de risc este motivul pentru care, în ultimi ani, s-au înmulţit cazurile de obezitate, de diabet zaharat, mai spune dr. Tatu-Chiţoiu. „Nu faptul că ne-am schimbat noi genetic. Ci pentru că ne-am prostit, ca atitudine faţă de noi. Acesta este lucrul pe care trebuie să-l conştientizăm“.

„Este mult mai uşor să previi bolile cardiovasculare, decât să le tratezi. Cum trebuie să prevenim? Simplu: să nu fumăm, să ne monitorizăm tensiunea arterială, glicemia şi colesterolul, să ne tratăm corect hipertensiunea arterială, diabetul zaharat şi dislipidemiile - dacă avem aceste boli. Să evităm, pe cât posibil stresul, să facem efort zilnic cât mai des, să menţinem o dietă echilibrată şi să evităm să ne îngraşăm“, conchide prof. dr. Dragoş Vinereanu.

Ce ar trebui să mai facem? „Să mergem la medic când suntem sănătoşi: o dată pe an, pentru un EKG, o tensiune, o glicemie, un colesterol. Orice boală depistată din vreme se tratează mai uşor“, încheie prof.dr. Mircea I. Popescu.