Trăim ca să mâncăm? Opt duşmani ai lumii moderne care ne rod sănătatea
0Trăim ca să mâncăm? Opt duşmani ai lumii moderne care ne rod sănătatea Fără doar şi poate, evoluţia ştiinţifică şi tahnologică ne-a adus mari beneficii. Dar nu toate schimbările intervenite în viaţa noastră sunt utile şi sănătoase. Medicii specialişti au întocmit o listă a celor mai mari pericole ale stilului de viaţă negativ al omului modern. Cum arată aceasta.
Se poate spune că societatea occidentală modernă a contribuit la creşterea sănătăţii populaţiei, dar, de asemenea, a contribuit şi la răspândirea unor boli legate de stilul de viaţă actual.
Medicii specialişti au întocmit un clasament al obiceiurilor pe care le avem şi care ne îmbolnăvesc. Pe primul loc este alimentaţia nesănătoasă (1), potrivit Ghidului de nutriţie, coordonat de prof. dr. Cristian Serafinceanu, medic de diabet, nutriţie şi boli metabolice, la Institutul Paulescu din Bucureşti.
Ce înţeleg specialiştii prin alimentaţie nesănătoasă sau dezechilibrată? În primul rând, este vorba despre creşterea numărului de calorii ingerate, mult peste necesarul organismului, mai ales că şi nici efort fizic nu facem. Nefiind utilizate, caloriile rspective se depun sub formă de ţesut adipos. Ţesutul adipos sporeşte şi aşa apare obezitatea, ca expresie a acumulării de substrat energetic neconsumat şi nenecesar.
Caloriile în exces le luăm adesea din alimente foarte grase şi pline de zahăr rafinat, din alimente sărate, pline de conservanţi la care asociem alcool din belşug.
Alimentaţia dezechilibrată este coroborată cu lipsa exerciţiilor fizice (2). Înaintaşii noştri, se spune în sursa mai sus citată, aveau temei să mănânce mai consistent, atâta vreme cât făceau efort fizic, parcurgeau distanţe mari pe jos, cărau greutăţi, munceau cu braţele. Dar astăzi? Un orăşean obişnuit circulă cu automobilul sau cu mijloacele de transport ăn comun, urcă în blocuri cu liftul şi petrece numeroase ceasuri în faţa computerului, foloseşte telecomanda. Sensul progresului a fost tot mai mult asociat cu comoditatea.
Situaţia copiilor şi a adolescenţilor este şi mai dramatică. Dacă altădată copiii fugeau, se zbenguiau în aer liber acum stau la computer şi mănâncă dulciuri riscând să devină nişte adulţi cu probleme de sănătate.
3. Stresul, existenţa tot mai agitată, nervozitatea, neliniştea există şi acolo unde lipsurile materiale au dispărut. Stresul induce patologii cardiovasculare, neurologice, psihice, metabolice, iar combaterea lui este greu de realizat.
4. Fumatul continuă să fie unul dintre cei mai mari inamici ai sănătăţii.
5. Poluarea în anumite zone determină apariţia unui număr apreciabil de boli.
6. Excesul de alcool are consecinţe economice, sociale şi medicale de extremă gravitate. Din nefericire, Europa înregistrează cele mai ridicate cote din întreaga lume. Europa răsăriteană deţine recordul cu 14-15 litri de alcool put per capita , potrivit unei statistici pe 2002. Republica Moldove deţine recordul absolut cu 24,9 litri de alcool pur, urmată de Lituania, Letonia, Slovacia, Ungaria, Rusia, Ucraina, România.
În fiecare an, alcool duce la decesul a 115.000 europeni cu vârste până la 70 de ani, reprezentând 7,4% din decesele premature. Printre bolile produse de alcool sunt cele hepatice, neuropsihice, accidentele, cancerul, bolile cardiovasculare şi altele.
Sursa mai sus citată menţionează efectul benefic pe care îl are alcoolul consumat în cantităţi moderate, în special sub formă de vin roşu, el exercită o serie de efecte protectoare pe linie cardiovasculară şi metabolică.
7. Cafeaua ocupă un loc central în viaţa modernă. În cantităţi moderate, adică 1-2 ceşti pe zi ea nu reprezintă un pericol pentru sănătate. În caz de abuz însă, atunci când se asociază cu fumatul, atacă sistemul nervos, aparatul cardiovascular şi pe cel digestiv.
Drogurile puternice sau mai puţin puternice sunt şi ele o problemă a societăţii româneşti.
8. Abuzul de medicamente. Automedicaţia este practicată pe scară largă ca răspuns la stresul vieţii moderne. Copiii sunt îndopaţi de mici cu doctorii fără ca utilizarea acestora să fie întotdeauna utilă şi logică.