Esenţa unei diete sănătoase: top 10 cele mai nutritive seminţe

Esenţa unei diete sănătoase: top 10 cele mai nutritive seminţe

Seminţele unei plante reprezintă viaţa, nu numai pentru plantă, dar şi pentru noi FOTO Shutterstock

Seminţele reprezintă originea nutriţiei. Fiecare plantă conferă seminţelor sale concentraţii mari de vitamine, minerale, proteine, uleiuri esenţiale şi enzime. În cazul în care cauţi o gustare nutritivă şi săţioasă, seminţele sunt cea mai bună idee.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sămânţa reprezintă viaţa unei plante, aşa că este imposibil să mănânci o sămânţă crudă şi să nu beneficiezi de esenţa unei diete sănătoase, notează „Why don't you try this?“. 
 
Cum să mănânci seminţele?
 
Există un singur mod de a mânca seminţele prin care să ai parte de toate beneficiile pe care le au? Crude. Îndată ce au fost expuse la căldură, seminţele produc substanţe toxice şi vitaminele, mineralele, uleiurile esenţiale se denaturează. Prin prăjirea unei seminţe, o transformi dintr-un aliment organic, viu, în ceva mort, fără niciun beneficiu asupra sănătăţii.
 
Nu există sămânţă pe toată suprafaţa pământului care să reziste la prăjit fără să-şi distrugă componentele nutriţionale. Seminţele se mănâncă crude, naturale. Asta înseamnă că pot fi înmuiate, pisate sau zdrobite, mai ales dacă învelişul seminţei este prea dur pentru dinţii noştri. Trebuie evitate seminţele prăjite sau îmbrăcate în zahăr.
 
1. Seminţele chia
 
Deşi sunt destul de puţin folosite în bucătăria românească sau în cea europeană, seminţele chia sunt un izvor de sănătate. Sunt pline de vitamine şi de minerale, sunt o sursă excelentă de fibre, de proteine şi de antioxidanţi şi sunt foarte bogate în acizi graşi omega-3. Consumul de seminţe chia ajută la reducerea durerilor articulaţiilor, la controlul greutăţii, conferă energie şi protejează împotriva unor boli serioase, cum ar fi diabetul sau bolile de inimă.
 
100 de grame de seminţe de chia au de 2,5 ori mai multe proteine ca fasolea, de 3 ori mai multă putere a antioxidanţilor ca afinele, de 3 ori mai mult fier ca spanacul, de 6 ori mai mult calciu ca laptele, de 7 ori mai multă vitamina C ca portocalele, de 8 ori mai mult omega-3 ca somonul, de 10 ori mai multe fibre ca orezul şi de 15 ori mai mult magneziu ca brocoli.
 
2. Seminţele de cânepă
 
Cânepa conţine toţi cei 20 de aminoacizi, inclusiv 9 aminoacizi esenţiali pe care organismul nostru nu îi poate produce, dar şi un procentaj mare de proteine care întăresc imunitatea şi care ne scapă de toxine. 
 
Seminţele de cânepă reprezintă cea mai bogată sursă de acizi graşi esenţiali ai naturii, mult mai mult ca seminţele de in, protejând sistemul imunitar, sistemul circulator, ţesutul, celulele, pielea, organele. 
 
Totuşi, există încă un stigmat asupra cânepei, în special din cauza ideii că marijuana şi cânepa sunt unul şi acelaşi lucru. De fapt, cânepa este chiar catalogată împreună cu marijuana în Legea americană pentru Controlul Substanţelor din 1970 şi chiar ilegal de cultivat pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.
 
3. Seminţele de rodie
 
Rodiile sunt o sursă bogată în antioxidanţi. Aşadar, ajută la protejarea celulelor organismului împotriva atacului radicalilor liberi care pot cauza o îmbătrânire prematură. Adică, sucul de rodie măreşte nivelul oxigenului din sânge, iar antioxidanţii se luptă cu radicalii liberi şi previn cheagurile de sânge. Acest lucru ajută la o mai bună circulaţie a sângelui.
 
 
Rodiile, cu seminţele lor comestibile, sunt pline de vitamina C şi de potasiu, au un conţinut caloric scăzut şi sunt o bună sursă de fibre. Beneficiile seminţelor de rodie ajung chiar şi la oase, reducând leziunile cartilagiilor la cei care suferă de artrită. Fructul are abilitatea de a scădea inflamaţiile şi de a lupta cu enzimele care distrug cartilagiile.
 
4. Seminţele de in
 
Fibrele din seminţele de in opresc creşterea nivelului lipidelor din sânge după o masă şi reglează apetitul. Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a descoperit că fibrele din seminţele de in taie apetitul şi ajută la menţinerea greutăţii corporale.
 
 
Inul se cultivă de secole şi proprietăţile lui benefice sunt lăudate peste tot pe glob. Hipocrate scria despre seminţele de in că reduc durerile abdominale, iar împăratului Carol cel Mare îi plăceau atât de mult încât a dat legi care reglementau consumul lor.
 
Fibrele din seminţele de in reglează şi funcţionalitatea intestinelor, scad nivelul colesterolului şi reduc riscul apariţiei infarctului şi a atacului cerebral.
 
Seminţele de in pisate au mai multe beneficii decât cele întregi. Pisaţi sau măcinaţi seminţele de in şi adăugaţi-le peste cerealele de dimineaţă, în prăjituri sau în sucuri naturale de fructe.
 
5. Seminţele de dovleac
 
 
100 de grame de seminţe de dovleac oferă 54% din necesarul zilnic de proteine. Seminţele de dovleac sunt o sursă bună de vitamina B, ajută la prevenirea depresiei şi chiar pot preveni pietrele la rinichi. Seminţele de dovleac deţin secretul luptei cu paraziţii intestinali, în special tenia.
 
6. Seminţele de caise
 
Printre nutrienţii în care sunt bogate seminţele (sâmburii) de caise există unul numit „amigdalină“, cunoscut şi sub numele de vitamina B17. Această vitamină atacă celulele canceroase şi ajută la prevenirea răspţndirii cancerului în organism.
 
7. Seminţele de susan
 
 
E posibil ca aceste seminţe să fie cel mai vechi condiment din lume. Seminţele de susan sunt o sursă extraordinară de magneziu, calciu, fier, fosfor, vitamina B1, zinc şi fibre. În afară de aceşti nutrienţi importaţi, ele mai conţin două substanţe unice: sesamina şi sesamolina, care au proprietăţi benefice asupra colesterolului, previn tensiunea sanguină mare şi cresc aportul de vitamina E. Seminţele de susan mai protejează şi ficatul.
 
8. Seminţele de floarea soarelui
 
Seminţele de floarea soarelui sunt o sursă bună de vitamina E, care călătoreşte prin organism neutralizând radicalii liberi, astfel ajutând la reducerea nivelului de colesterol şi la protejarea celulelor cerebrale.
 
Seminţele conţin şi magneziu, nenumărate studii demonstrând că un nivel bun al magneziului din sânge reduce simptomele astmului, scade tensiunea sanguină, previne migrenele şi reduce riscului atacului cerebral şi de cord.
 
9. Seminţele de chimen
 
 
Această plantă tradiţională este cunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătăţii şi pentru utilizările ei medicină de sute şi sute de ani. Chimenul tratează tulburările digestive şi este chiar un antiseptic. Seminţele sunt bogate în fier şi ajută ficatul.
 
Chimenul mai uşurează simptomele banalei răceli şi este considerat foarte important pentru rinichi şi pentru ficat, lucru care ajută la întărirea sistemului imunitar. Chimenul poate trata astmul şi artrita.
 
10. Seminţele de struguri
 
Seminţele de struguri pot preveni bolile de inimă, prin reducerea tensiunii sanguine şi prin scăderea colesterolului.
 

Citeşte şi:
 
 
Cu un conţinut impresionant de nutrienţi esenţiali, seminţele de dovleac sunt un remediu care ne ajută să prevenim multe boli. Să facem cunoştinţă cu ele!
 
 
Tratamentul cu remedii din plante şi cu produse apicole nu mai este un „leac băbesc“, popular, ci este susţinut din punct de vedere ştiinţific, de aceea trebuie recomandat şi supravegheat de un medic fitoterapeut, nu luat „după ureche“ sau la sfatul persoanei de la Plafar.
 
 
Te duci ţintă la bucătărie de fiecare dată când eşti obosită, agitată, tristă sau pur şi simplu plictisită? Silueta ta poate avea de suferit. Pe de altă parte, acest obicei are şi urmări bune, fără kilograme în plus pe cântar, dacă ai grijă ce mănânci. Citeşte mai jos ce alimente îţi redau starea de bine!
 
 
Dacă le mănânci întregi, nu beneficiezi de toate proprietăţile terapeutice ale seminţelor de in. Or, nu degeaba aceste seminţe sunt catalogate drept superalimente, confirmă specialiştii.

 

citeste totul despre: