Mituri despre alimentaţia copiilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mituri despre alimentaţia copiilor   / FOTO Arhivă
Mituri despre alimentaţia copiilor   / FOTO Arhivă

În jurul alimentaţiei copiilor circulă poate cele mai multe mituri. Mamele se confruntă cu tot felul de dileme şi caută lămuriri pe forumuri de discuţii sau în parc. Din păcate, aceste surse au generat numeroase mituri despre alimentaţia copiilor.

Lămurim o serie de mituri despre alimentaţia copiilor cu ajutorul medicilor pediatri. Începem cu primul aliment oferit copilului şi cel mai preţios: laptele matern. Toate mamele sunt de acord cu acest lucru şi totuşi auzim adesea replici de genul „laptele meu nu este bun, nu e destul de gras şi nu-i poate asigura bebeluşului nevoile de creştere“. Dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, demontează categoric acest mit despre alimentaţia copiilor: „Nu există lapte matern care să nu fie bun. Compoziţia laptelui de mamă se adaptează nevoilor bebeluşului. Primul lapte este mai slab pentru a potoli senzaţia de sete, următorul este mai bogat în grăsimi pentru a aduce caloriile necesare. Laptele se produce pe principiul cererii şi ofertei, iar dacă bebeluşul creşte bine în greutate nu este nevoie nici de completare cu lapte praf, nici de diversificare precoce. Cantitatea de lapte nu trebuie cuantificată nici prin durata suptului şi frecvenţa suptului, care variază de la copil la copil, de la o zi la alta, nici după volumul sânilor“.

Mituri despre alimentaţia copilului: laptele de vacă este bun?

Deseori medicii pediatri se confruntă cu întrebarea „de ce nu îi pot da bebeluşului lapte de vacă, din moment ce şi noi, şi bunicii noştri au crescut cu lapte de vacă?“. Prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, spune că medicina a evoluat şi acum se poate spune cu siguranţă că laptele de vacă nu are ce să caute în alimentaţia copilului înaintea vârstei de 3 ani. Riscurile de înlocui precoce laptele de mamă sau laptele formule cu lapte de vacă se „văd“ pe termen lung, nu în primii ani. Consecinţele sunt alergiile, tulburări ale tranzitului intestinal (constipaţie, diaree), boli inflamatorii intestinale, afecţiuni renale, obezitate. Se recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni, apoi continuarea alăptării alături de diversificare până la 2 ani. În lipsa laptelui de mamă, se recomandă administrarea unei formule de lapte, care are o toleranţă digestivă mai bună decât laptele de vacă. Acesta din urmă conţine un nivel crescut de proteine şi grăsimi greu digerabile. Laptele de vacă poate fi oferit după diversificare doar ca ingredient al unor preparate (piureuri, budinci), nu ca şi masă de sine stătătoare.

Mituri despre alimentaţia copilului: îi pot da iaurt cu fructe?

Iaurtul este un aliment de bază, care ar trebui să se întâlnească zilnic în alimentaţia copilului. Dar multe mame se plâng că mofturoşii lor refuză iaurtul simplu, natural, preferându-l pe cel cu fructe. „Decât deloc, mai bine îi dau un iaurt cu fructe.“ Iată o altă afirmaţie din lista de mituri despre alimentaţia copilului. Dr. Mihaela Oros spune însă că iaurtul cu fructe nu trebuie să facă parte din dieta de bază a copilului. Ştiţi ce se află în compoziţia unui iaurt cu fructe? Zahăr, uneori extrem de mult, amidon modificat, coloranţi, aditivi, acidifianţi, substanţe care nu au ce să caute în alimentaţia copilului. Ce poţi face? Alege un iaurt natural în care să adaugi bucăţi de fructe proaspete, cereale neprocesate (ovăz, nu cereale cu ciocolată).

Mituri despre alimentaţia copilului: spanacul îl fereşte de anemie?

Nu ştim dacă desenele cu Popey Marinarul sau pur şi simplu miturile despre alimentaţia copilului au dus convingerea mamelor că „spanacul îl fereşte pe copil de anemie“. „Cum poate copilul meu să fie anemic când mănâncă spanac de două-trei ori pe săptămână?“, se întreabă ele la auzul diagnosticului. Ei bine, medicii pediatri susţin că este un mit conţinutul de fier al spanacului. Mult mai multe alimente şi în principal carnea le asigură copiilor necesarul de fier, iar din acest motiv nu trebuie excluse din alimentaţie. Adevărul despre spanac este următorul: spanacul este un aliment valoros în alimentaţie datorită bogăţiei de vitamine (A, B12, C, E, K) şi minerale (calciu, fier, magneziu, potasiu. etc), precum şi acid folic şi fibre. Din păcate, o bună parte din aceste substanţe nutritive se pierd prin fierbere. De aceea, spanacul este mai bine a fi consumat crud, în salate, după vârsta de un an, sau doar opărit, nu fiert foarte mult. Oricum, deoarece conţine foarte mulţi oxalaţi, spanacul se recomandă a fi introdus după vârsta de 8 luni în alimentaţia bebeluşilor. Tocmai, oxalaţii pe care-i conţine spanacul pot inhiba absorbţia fierului şi calciului, motiv pentru care nu trebuie consumat în exces. Un alt sfat important: spanacul nu trebuie reîncălzit, pentru că astfel se creşte cantitatea de nitriţi şi nitrozamine, nişte substanţe foarte toxice.

Mituri despre alimentaţia copiilor: dulciurile trebuie interzise?

Din categoria mituri despre alimentaţia copiilor, dulciurile ocupă un loc important. Ar trebui ele interzise? Când devin dulciurile periculoase? Dulciurile nu trebuie excluse din alimentaţia copilului, ne asigură dr. Mihaela Oros. Cu cât copilul va fi mai privat de dulciuri, cu atât tentaţia va fi mai mare. Recomandarea medicului este cumpătarea. În primele luni de viaţă, atunci când se începe diversificarea, este bine să începem cu alimente naturale, cu legume, cu fructe, care au conţinutul lor de zaharuri. Din acest motiv nu se recomandă introducerea sării şi zahărului în alimentaţie, pentru că nu e necesar, subliniază dr. Mihaela Oros. Pe măsură ce copilul creşte, pot fi incluse în alimentaţia sa variante de dulciuri sănătoase, precum prăjiturile de casă. De exemplu, plăcinta cu mere poate înlocui o masă de fructe. Sub această formă nu este o problemă dulcele, susţine medicul pediatru. Întotdeauna trebuie să avem în vedere cantitatea potrivită. Dulciurile sănătoase sunt acelea care, pe lângă faptul că satisfac dorinţa de dulce, au şi o valoare nutritivă, pentru că sunt făcute din ingrediente naturale: lapte, ouă, unt, fructe. Chiar şi un pătrăţel de ciocolată poate fi oferit din când în când copilului, dar nu de mai multe ori pe zi şi nu înainte de masă.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite