Condimentele speciale care te feresc de problemele medicale ce pot apărea după masa copioasă de sărbătoare
0În această perioadă a anului, sistemul digestiv ne e pus la grea încercare, cu atâtea preparate tradiţionale şi bunătăţi hipercalorice, stropite din belşug cu vin sau cu tărie. Pentru evitarea neplăcerilor, medicii ne îndeamnă la cumpătare şi recomandă folosirea unor condimente speciale.
De la Crăciun încoace, avem parte de un adevărat potol.
Sarmale, tobă, caltaboş, piftie, cârnaţi, fripturi, cozonac, prăjituri – sunt doar o parte dintre bucatele din meniul specific sărbătorilor de iarnă, care an de an trimit câteva sute de români în spital. Şi nu sunt doar indigestiile cele care ridică probleme.
„Consumul fără măsură al acestor alimente îmbibate în grăsime, cu carne de porc, afumătură, mai ales dacă se adaugă şi puţin alcool, declanşează adesea ceea ce literatura de specialitate numeşte o mare dramă abdominală. Este vorba de o suită de reacţii, cuprinzând ficatul, bila, pancreasul, pe care apoi mai mulţi doctori, reanimatori şi chirurgi, încearcă s-o stopeze“, a explicat conf. dr. Ion Daniel, şeful Clinicii Chirurgie III din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Medicul şi-a exprimat consideraţia pentru tradiţie, dar a ţinut să puncteze importanţa evitării exceselor. „Nu zice nimeni să nu ne mai bucurăm de sarmale sau de friptură. Problema se pune în ceea ce priveşte cantitatea. Dacă am mânca două sarmale în loc de şase şi dacă am înjumătăţi friptura şi am dubla cantitatea de salată, de exemplu, atunci mâncarea s-ar aşeza cum trebuie“, a subliniat chirurgul.
Doar bal, fără spital
Pentru a evita întâlnirile neprogramate cu medicii, specialiştii recomandă folosirea unor condimente cu efecte benefice probate asupra sistemului digestiv. În această categorie intră mărarul, cimbrul, menta, salvia, rozmarinul şi leuşteanul. Aceste plante au proprietăţi tonice, antispastice şi ajută la uşurarea digestiei, la atenuarea colicilor intestinale şi la combaterea balonării.
„Să nu uităm nici de condimentele picante, precum piperul negru, ardeiul iute şi hreanul, care stimulează secreţiile gastrice şi intestinale, îmbunătăţind digestia. O acţiune similară o au şi coriandrul, cuişoarele şi nucşoara“, explică Ruxandra Constantina, medic de familie cu competenţe în apifitoterapie din Bucureşti. Toate aceste ingrediente se pot folosi la aromatizarea mâncărurilor sau sub formă de tinctură, de ceaiuri ori de
comprimate.
Friptură cu lauri
Fitoterapeutul ne sfătuieşte să folosim cu generozitate şi chimenul, şofranul, busuiocul, ienibaharul,
coriandrul, măghiranul şi frunzele de dafin. Uleiurile eterice din aceste mirodeni, excelente pentru preparatele din cărnuri, ameliorează trecerea acestora prin tubul digestiv. Un loc asigurat pe masa de sărbătoare trebuie să aibă şi sosurile din muştar şi hrean.
„Boabele de muştar iute favorizează metabolizarea grăsimilor, normalizează valorile colesterolului, intensificând funcţiile hepatice, în timp ce hreanul combate senzaţia de greaţă, fiind de mare ajutor persoanelor cu bilă leneşă“, a completat dr. Ruxandra Constantina.
Programul spitalelor de Sărbători
„Adevărul” vă prezintă programul de Sărbători al spitalelor din Bucureşti şi din judeţele Iaşi, Braşov, Constanţa, Cluj, Timiş şi Dolj.
În loc de pastile
Ca să nu ne cadă greu mâncarea, după o masă pantagruelică, e cazul să consumăm fructe. Însă nu de orice fel. „În general, fructele nu e bine să le mâncăm după masă, pentru că favorizează procesele de fermentaţie. Excepţie de la această regulă fac papaya şi ananasul. Ele conţin papaină şi bromelaină, două enzime care uşureză foarte mult digestia şi emulsionează grăsimile“, a precizat medicul.
Dacă nu găsim fructele în stare proaspătă, putem lua cu încredere capsule cu extracte din acestea. În acelaşi scop, de mare ajutor este şi ghimbirul. „În caz de greaţă sau de indigestie, se ţine sub limbă o bucăţică de rădăcină de ghimbir sau se mănâncă două-trei bucăţele de tulpină“, a spus apifitoterapeutul.
Ceaiurile salvatoare În loc de obişnuita cafea, după masă ne-ar prinde bine să încercăm, pentru un plus de beneficii, infuziile îmiresmate din roiniţă, mentă, muşeţel, cicoare, rooibos, lemn dulce sau lavandă. „Lavanda este indicată în caz de dischinezii biliare, balonări, digestie dificilă, dar combate şi migrenele care pot însoţi excesele alimentare de Sărbători“, a specificat medicul de familie. Potrivit specialistei, lavanda se poate administra şi sub formă de tinctură sau de pulbere. În ceea ce priveşte protecţia ficatului, aflat sub un „asalt“ aproape continuu în aceste zile, ea ne sfătuieşte să bem ceaiuri de păpădie, anghinare, armurariu, rostopască, talpa-gâştei şi sunătoare, pe care să le „îndulcim“ cu pudră de scorţişoară. Adaosul de scorţişoară va ajuta şi la reglarea activităţii pancreasului, normalizând glicemia şi prelungind senzaţia de saţietate.
De altfel, scorţişoara poate fi un remediu de sine stătător pentru întreg aparatul digestiv, rezultatele mai multor studii ştiinţifice arătând că stimulează digestia, combate balonarea şi îmbunătăţeşte tranzitul intestinal.
„Cozonacul şi prăjiturile, între mese sau la micul dejun“
Deşi sunt apetisante şi tentante, dulciurile ne pot îngreuna considerabil activitatea tubului digestiv, dacă le consumăm ca desert. „Dacă avem aperitiv, felul unul, felul doi, felul trei şi aşa mai departe, nu ne mai răsfăţăm şi cu prăjituri, plăcinte sau cozonac, oricât de bune ne-ar părea. Pe lângă faptul că sunt bombe calorice, fiind pline de zahăr şi grăsimi, genul acesta de dulciuri pot transforma digestia într-o misiune imposibilă“, a atenţionat Anamaria Iulian, medic nutriţionist comportamental, fără a interzice însă accesul la aceste bunătăţi.
Potrivit medicului, mult mai sigur pentru organism este să aducem cozonacul la micul dejun împreună cu un iaurt sau, cel puţin, să-l mutăm pe post de gustare între mese. O altă regulă importantă pe care a ţinut s-o pună în evidenţă nutriţionistul este evitarea somnului după mesele copioase. „Aţipeala după ce ne umplem stomacul cu mâncare greoaie poate avea urmări dezastruoase. În somn, stomacul nu poate să lucreze la aceeaşi intensitate ca în starea de veghe, ceea ce înseamnă că ne putem trezi cu o indigestie de toată frumuseţea“, a avertizat nutriţionistul.
Plimbare şi dans, pe rupte
Moleşeala după mesele bogate este inerentă. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, au încercat să afle de ce are loc fenomenul. Ei au descoperit că acesta apare din cauza creşterii bruşte a nivelului de zahăr în sânge, care are ca efect blocarea celulelor creierului responsabile cu producera unor proteine care ne ţin alerţi. Pentru combaterea acestei stări, dr. Anamaria Iulian ne invită să ieşim în aer liber, la o plimbare sau, dacă suntem la o petrecere, să dansăm.
„Ar fi extraordinar dacă din momentul în care am terminat de mâncat, am merge pentru o oră la plimbare în ritm alert, mai ales că acum e foarte frumos, sunt luminiţe şi beculeţe peste tot. Mersul nu trebuie să fie foarte rapid, ci atât cât să ne crească rata respiraţiei“, a menţionat nutriţionistul.
Ce mâncăm şi ce bem în noaptea de Revelion? Sfaturi de la medicul Corina Zugravu