Cât de sănătoase sunt produsele bio
0
„Bio“, „organic“ sau „eco“ ar trebui să definească acelaşi tip de produse alimentare, şi anume pe acelea care nu au în conţinut mai mult de 5% ingrediente sintetice, chimice, hormoni şi care nu au deloc în compoziţie organisme modificate genetic. Precizarea „natural“ poate să ne inducă uşor în eroare, deoarece, practic, nu există nicio regulă cu privire la condiţiile necesare pentru a considera un produs drept „natural“.
Jumătate din produsele bio de pe piaţă sunt importate
Potrivit statisticilor realizate la noi în ţară, interesul pentru produsele bio a crescut considerabil în ultimii ani. Iar jumătate din alimentele organice care se regăsesc pe masa românilor provin din ţările vest europene, în principal din Austria şi din Germania. Cele mai căutate produse bio sunt laptele, ouăle, iaurturile, fructele, legumele şi mezelurile.
Termenii „organic“, „bio“ şi „eco“ nu pot fi înscrişi pe eticheta unui produs alimentar fără ca, alături, să se regăsească şi ştampila organismului naţional (al ţării de unde provine alimentul respectiv) sau european care a certificat ferma ori fabrica producătoare.
Din iunie 2010, orice produs bio fabricat în ţările Uniunii Europene trebuie să aibă pe etichetă o frunză alcătuită din cele 12 stele ale UE pe un fundal verde (foto). Dacă pe eticheta unui produs aşa-zis „bio“ nu se regăseşte şi o astfel de ştampilă înseamnă că alimentul respectiv este falsificat şi nu prezintă încredere.
Chiar şi unele produse care au ştampila unui organism de certificare ce pare sigur pot fi, de fapt, falsuri. Aceasta pentru că, în unele ţări există companii private care oferă certificarea eco, fără a fi în toate cazurile supervizate de stat sau de către Uniunea Europeană.
Condiţii pentru ca un produs să fie organic
- Potrivit reglementărilor Comisiei Europene, un produs alimentar este considerat organic dacă cel puţin 95% din ingredientele sale sunt organice.
- Agricultura organică presupune creşterea grânelor, fructelor şi legumelor fără pesticide de sinteză, fără tratamente chimice. Acestea trebuie să provină din seminţe care nu au fost modificate genetic.
- Pentru agricultura eco, pregătirea pământului ce urmează a fi cultivat durează aproximativ doi-trei ani, timp în care comisii ale organismelor de certificare fac inspecţii regulate.
- Recolta nu este prelucrată cu niciun produs chimic.
- Eventualii conservanţi utilizaţi trebuie să fie naturali, obţinuţi pe cale ecologică.
- Carnea organică, la fel ca şi laptele şi ouăle organice trebuie să provină de la animale crescute cu mâncare organică, fără hormoni şi fără antibiotice.
Alimentele bio conţin mai mulţi nutrienţi?
Ei bine, nu! Cel puţin aşa susţin oamenii de ştiinţă de la London School of Hygiene and Tropical Medicine în urma unei cercetări în cadrul căreia au analizat date colectate din studii efectuate în ultimii 50 de ani.
De altfel, Gill Fine, din conducerea The Food Standards Agency din Marea Britanie, susţine că diferenţele nutriţionale dintre alimentele bio şi cele tradiţionale sunt infime şi nesemnificative pentru sănătatea consumatorilor. Astfel, un consumator de produse bio nu primeşte mai multe substanţe nutritive decât unul care are exact aceeaşi dietă alcătuită însă din alimente care nu sunt bio.
Pesticidele fac diferenţa, dar nu şi în cazul citricelor
Un lucru care a fost evidenţiat prin mai multe studii internaţionale este acela că alimentele bio sunt mai puţin nocive decât cele tradiţionale prin faptul că nu conţin decât pesticide organice şi nu au în compoziţie substanţe chimice şi aditivi de sinteză.
Laptele organic, mai sănătos?
Nu există nicio diferenţă majoră între conţinutul nutriţional al laptelui organic comparativ cu cel clasic, spun specialiştii. Diferenţa nutriţională în cazul laptelui o face modul de procesare, laptele UHT (adus un timp scurt la temperaturi foarte mari, de 140 grade Celsius) având cantităţi cu 20% mai mici de vitamine A, B1, B2 şi B12 faţă de laptele obişnuit.
Organic nu înseamnă integral
Cerealele organice, deşi mai sănătoase pentru că nu conţin reziduuri de pesticide sau de îngrăşăminte chimice, nu sunt neapărat şi integrale. Cerealele integrale sunt cele cărora nu li s-a eliminat învelişul bogat în fibre. Spre exemplu, făina albă organică nu are valoare nutriţională suplimentară comparativ cu făina albă normală.
Dar dacă e să alegem între făina integrală organică şi cea nonorganică, ar fi mai bine să o luăm pe cea organică, deoarece bobul de grâu atrage o mare parte din pesticidele şi din metalele grele din solul în care a fost cultivată planta.
Bio sau nu, alimentele nesănătoase sunt neindicate
Există o categorie de alimente care, indiferent că sunt bio sau nu, sunt la fel de nesănătoase pentru organism. Este cazul cărnii roşii, al grăsimilor saturate de origine animală şi al zahărului. Oricare ar fi sursa lor, aceste alimente sunt nerecomandate consumului regulat.
Pentru a înţelege motivul, iată un exemplu: un cartof bio şi un cartof obişnuit pus la prăjit în ulei bio de floarea-soarelui sunt la fel de nocive. Explicaţia este că, de fapt, riscurile pe care le presupune acest fel de mâncare nu provin din substanţele cu care a fost crescut cartoful sau cu care a fost cultivată floarea-soarelui, ci din combinaţia celor două. La temperaturi înalte, în uleiul de floarea-soarelui iau naştere substanţe toxice, cum este acrilamida. Aceasta face din cartofii prăjiţi alimente în cazul cărora nutriţioniştii recomandă consum limitat, dacă nu îi exclud complet din dietă.
La fel se întâmplă şi în cazul hamburgerilor cu ingrediente 100% organice, dar şi în cazul zahărului, care este la fel de lipsit de calităţi nutriţionale, indiferent că materia primă este organică sau nu.
Există şi alimente care conţin doar câteva ingrediente organice. Acestea nu pot fi considerate în totalitate bio. Pe eticheta lor se vor regăsi ingredientele organice şi un cod al organismului care le-a certificat.
Citeşte şi:
Salata verde trebuie lăsată puţin la soare. Unele roşii pot conţine substanţe nocive. Iar pepenele trebuie ales cu grijă. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi a explicat toate aceste lucruri la Adevărul Live.
FOTO „Legumele fericite“ din Dâmboviţa cuceresc internetul
Din dorinţa de a mânca sănătos, Victoria Mihaela Buligoanea (38 de ani), din judeţul Dâmboviţa, a început să cultive legume în grădina proprie, dar în scurt timp această nevoie s-a transformat într-o mică afacere.
Organic, ecologic sau bio, toţi aceşti termeni „la modă” au devenit mai ales în ultimii ani un deziderat în ceea ce priveşte stilul de viaţă pentru multe persoane de pretutindeni, inclusiv din România. Totuşi, este mai sănătos să mâncăm bio şi să folosim produse de îngrijire organice? Specialiştii au păreri împărţite.
Se încarcă comentariile...
