VIDEO Podul câinilor sinucigaşi

Peste 50 de câini s-au aruncat în ultima jumătate de secol de pe un pod din sud-vestul Scoţiei. Mai mulţi specialişti au investigat cauzele bizarului comportament al animalelor, dar el rămâne o enigmă.

Într-o zi senină a anului 1995, Donna Cooper se plimba cu Ben, un ciobănesc scoţian, pe podul Overtoun din localitatea Milton, când, dintr-o dată, câinele a sărit peste parapet şi a căzut pe o stâncă de la o înălţime de 15 metri. Acelaşi gest, pe acelaşi pod l-a făcut şi Hendrix, un golden retriever care, spre deosebire de Ben, a avut norocul să supravieţuiască saltului sinucigaş. „Am fost norocoşi pentru că locul în care a căzut Hendrix era acoperit cu muşchi care au atenuat impactul“, povesteşte Kenneth Meikle, stăpânul patrupedului.

Există asemănări între cazuri

Podul câinilor sinucigaşi se numeşte Overtoun şi a fost construit în anul 1895 de către lordul calvinist Overtoun, deasupra râului Overtoun Burn. „Multe persoane şi-au pierdut câinii pe acest pod şi înceracă acum să descifreze misterul acestui loc“, spune Dorren Graham, reprezentant al Societăţii Scoţiene pentru Prevenirea Cruzimii faţă de Animale. În 2005, într-un interval de numai şase luni, cinci câini au sărit de pe acest pod.

Interesant este că între cazuri există câteva similitudini care sporesc misterul acestor incidente bizare. Una dintre ele ar fi aceea că toţi câinii au făcut saltul fatal prin partea dreaptă a podului, printre ultimii doi parapeţi. O altă asemănare este că toate patrupedele care au murit în acest loc făceau parte din rase de vânătoare, cu mirosul dezvoltat, cum ar fi ciobănescul scoţian, golden retrieveri şi labradori. Celelalte rase nu au acelaşi comportament bizar pe podul din Milton.

Fenomene paranormale?

Ce anume determină câinii să se arunce de pe pod au încercat să afle mai mulţi specialişti de-a lungul timpului. Clarvăzătorii au încercat să afle dacă de vină pentru acest fenomen ar fi nişte spirite care bântuie podul. „Animalele percep foarte uşor senzaţiile extrasenzoriale, dar nu am simţit nicio energie negativă“, a spus Mary Armour, specialist în fenomene paranormale care s-a plimbat cu labradorul său pe podul Overtoun pentru a verifica ipoteza. Dimpotrivă, locul i s-a părut foarte liniştit.

Dr. David Sands, specialist în psihologie canină, a efectuat şi el o serie de experimente pe podul scoţian. În primul dintre ele, medicul a mers la plimbare cu Hendrix, singurul câine care a supravieţuit în urma saltului sinucigaş. Patrupedul a trecut podul fără probleme până în apropierea locului din care se aruncase în trecut. În acea zonă, Hendrix s-a tensionat, dar a rămas totuşi pe loc, probabil pentru că era prea bătrână ca să sară peste parapet. Dr. Sands a tras concluzia ca ceva i-a atras atenţia animalului şin că unul dintre simţuri – văzul, auzul sau mirosul – i-a fost puternic stimulat. Văzul a fost exclus, pentru că Hendrix putea vedea la nivelul său doar parapetul de granit. O echipă de specialişti în acustică de la o companie din oraşul Glasgow a testat sunetele din zona podului Overtoun, dar nu a descoperit nimic deosebit.

Mirosul de nurcă, o explicaţie parţială

O descoperire interesantă a făcut veterinarul David Sexton. El a văzut sub pod şoareci, nurci şi veveriţe, iar mirosul acestora ar fi putut atrage câinii. În urma unui experiment, Sexton a descoperit că cel de nurcă atrage cei mai mulţi câini. În Scoţia există în jur de 26.000 de nurci, aşa încât nu se explică de ce câinii sunt foarte atraşi de ele doar pe podul cu pricina. David Sexton crede că „pereţii de granit ai podului, care au o grosime de 45 de centimetri, blochează vederea şi sunetele. Prin urmare, singurul simţ neafectat, mirosul, devine exacerbat“. Teoria sa nu explică însă de ce câinii reacţionează bizar doar când ajung în partea dreaptă a podului. Până la descifrarea misterului, localncii evită să-şi plimbe animalele de companie pe pod.