„Eroii de la Sevilla“, după 30 de ani: „Ne-au aşteptat cu huiduieli, ne venea să intrăm înapoi în vestiar. Ne pregăteam după sistem sovietic, căram saci de nisip”

7 mai 1986. Steaua reuşea să obţină cea mai mare performanţă din istoria fotbalului românesc: cucerirea Cupei Campionilor Europeni, la Sevilla, în dauna mult mai titratei FC Barcelona.

Având în vedere mediocritatea în care se zbate la ora actuală Liga I, un campionat cu echipe în insolvenţă şi patroni aflaţi după gratii, microbiştilor nu le rămân decât amintirile. Despre Steaua ’86, Craiova Maxima, „Generaţia de Aur”. „Previziunile mele pentru fotbalul românesc sunt sumbre, cred că în 3 ani vom ajunge un campionat de amatori, nu va mai investi nimeni, toate echipele au probleme, vor mai intra în insolvenţă 3-4 şi vom avea un campionat de amatori”, a mărturisit, vizibil dezamăgit, Helmuth Duckadam, portarul intrat în Cartea Recordurilor după ce a apărat patru lovituri de departajare în 1986.

Cu toate că performanţa obţinută de roş-albaştri este unică, clubul patronat de Gigi Becali n-a mai organizat de ani buni nicio festivitate în cinstea “Eroilor de la Sevilla”.  Componenţii legendarei echipe au fost însă premiaţi, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la acel moment istoric, de Clubul Sportiv al Armatei Steaua, în Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional, după care au petrecut la Cheile Grădiştei, aşa cum s-a întâmplat şi în ultimii câţiva ani. Şi Romfilatelia a lansat o colecţie de timbre pentru a marca acest eveniment. “Vreau să îi mulţumesc celui care a fost managerul nostru atunci, manager-prieten, prieten-manager, cum doriţi, domnul Valentin Ceauşescu, care are un mare, mare merit în realizarea acestei performanţe”, a ţinut să amintească Ladislau Bölöni. “"Am demonstrat încă o dată că am fost o familie adevărată. Îmi pare rău că fotbalul românesc e la nivelul actual foarte scăzut şi e foarte greu ca echipele să ne reprezinte cu succes în Europa. Sper ca acum echipa care se numeşte FCSB să-şi rezolve problemele, pentru că ar fi păcat ca acest brand care se numeşte Steaua să dispară”, a spus şi Tudorel Stoica. “Sunt foarte fericit, au trecut repede cei 30 de ani, eu mi-am lăsat şi părul mai lung ca să par mai tânăr. Îmi aduc aminte stadionul din Sevilla, suporterii în roşu şi albastru. Erau mulţi catalani la Sevilla. Când mă gândesc, îmi tremură picioarele şi acum, ca atunci când am intrat să vedem terenul. Ne-au aşteptat cu huiduieli de ne venea să intrăm înapoi în vestiar. Nu ştiu dacă ne pregăteam mai bine decât fotbaliştii de astăzi, dar atunci aveam sistemul sovietic, căram saci de nisip”, a povestit şi Miodrag Belodedici.

În cele trei decenii scurse de la triumful Stelei, şi fotbalul s-a schimbat enorm. Dacă în anii ’80 accesul în Cupa Campionilor Europeni era permis doar echipelor campioane. La start se adunau 32 de echipe şi se juca numai în sistem eliminatoriu, astfel încât după patru runde ajungeai în finală. Astăzi, la “masa bogaţilor” din Liga Campionilor se ajunge greu şi este practic imposibil ca un club din Europa de Est să mai câştige competiţia. De altfel, începând din sezonul 1992-1993, de când s-a schimbat formatul competiţiei, nicio echipă din această parte a continentului n-a reuşit să mai acceadă într-o finală. FC Barcelona, echipa care a părăsit terenul de la Sevilla cu coada între picioare în 1986, a dominat categoric fotbalul european în ultimul deceniu şi a ajuns astăzi să aibă cinci trofee ale Ligii Campionilor în vitrină. 

Rentele viagere, o problemă spinoasă

La 30 de ani de la succesul Stelei, o parte dintre componenţii acelei echipe se bucură şi la ora actuală de faimă şi de bani, în timp ce alţii se zbat la limita supravieţuirii. Cei din generaţia Stelei ’86  reclamă faptul că statul român nu a găsit o pârghie legislativă prin care să le poată oferi rente viagere pentru performanţa obţinută, mai ales că aceasta e unică în istoria fotbalului românesc. În prezent, primesc astfel de rente doar sportivii care deţin o medalie olimpică, respectiv campionii mondiali şi cei europeni. Introducerea rentei viagere a apărut din raţiuni de ordin social după ce mass-media a semnalat, în anii ’90, mai multe cazuri de mari campioni ai României care trăiau la limita subzistenţei, cum au fost boxerii Nicolae Linca şi Ion Monea, respectiv canotoarea Olga Homeghi.

Dintre stelişti, doar Helmuth Duckadam şi Mihail Majearu beneficiază de indemnizaţii de merit plătite pe toată durata vieţii. Acestea sunt oferite însă de către Academia Română, care le acordă unui număr restrâns de personalităţi române de prestigiu, conform Legii nr. 118 / 2002. Alături de cei doi, mai încasează remuneraţii similare şi actori precum Ion Besoiu sau George Mihăiţă, academicieni precum Augustin Buzura sau Dan Berindei, respectiv fostul mare artist de circ Gabriel Moşoianu. “Asta e situaţia noastră, a celor care am câştigat o Cupă a Campionilor Europeni şi ni s-a întors spatele. Noi sperăm şi acum, în ultimul ceas, că vom primi într-o bună zi o rentă viageră pentru acea performanţă. Şi o să vă dau exemplul lui Lucian Bălan, colegul nostru care s-a sinucis, tot din cauza neajunsurilor. Ultimele lui telefoane către noi erau însoţite de întrebarea: «Ce se mai aude cu dosarul nostru? Primim şi noi o rentă?»”, a mărturisit Adrian Bumbescu. De altfel, în acelaşi timp cu dosarele lui Duckadam şi Majearu s-au mai depus alte cinci, ale lui Adrian Bumbescu, Ilie Bărbulescu, Lucian Bălan, Marin Radu II şi Constantin Pistol, însă, din motive care n-au fost făcute publice, s-au aprobat doar cele două.

Iordănescu, Piţurcă şi Bölöni, antrenori de succes

Din echipa Stelei, au avut cariere de succes în antrenorat şi au strâns averi frumuşele Anghel Iordănescu, revenit în 2014 pe banca naţionalei României, după un deceniu în care s-a ocupat mai mult de politică, Victor Piţurcă şi Ladislau Bölöni, care au condus şi ei prima reprezetativă a României. Lipsiţi de griji sunt şi marcatorii celor două goluri, Marius Lăcătuş şi Gabi Balint, ambii având un palmares decent şi ca antrenori, dar şi Tudorel Stoica, marele absent din finală, Ştefan Iovan, respectiv Miodrag Belodedici, angajat de un deceniu la Federaţia Română de Fotbal, iar în acest moment chiar şi Helmuth Duckadam, care beneficiază totodată şi de o indemnizaţie de “luptător cu rol determinant” în Revoluţia din 1989, plus salariul de la clubul patronat de Gigi Becali.

Spaniolii i-au pierdut pe Pedraza şi Urruti

FC Barcelona a pierdut doi dintre fotbaliştii săi de bază din 1986. Portarul Javier Urruticoechea, sau Urruti, aşa cum îl ştie lumea, a decedat în 2001, în timp ce Ángel Pedraza a murit în 2011. Ambii aveau doar 48 de ani.  Doar doi dintre jucătorii echipei spaniole au reuşit să şi antreneze la un nivel înalt. Neamţul Bernd Schuster (57 de ani) a antrenat-o la un moment dat şi pe Real Madrid, iar ultima sa echipă a fost Málaga, în sezonul 2013-2014, iar Víctor Muñoz (59 de ani), care a antrenat-o ultima oară pe Real Zaragoza, în 2014, a trecut şi pe la Getafe, unde l-a avut ca elev şi pe Cosmin Contra. În rest, Marcos (57 de ani) este angajat al producătorului de echipamente sportive Puma, „Tarzan” Migueli (65 de ani) vinde obiecte de artă, dar mai scrie şi editoriale în „El Mundo Deportivo”, iar „Lobo” Carrasco (57 de ani) a activat mai ales în branşa comentatorilor sportivi, la Canal Plus, dar a mai şi antrenat din când în când, în diviziile inferioare, inclusiv la fosta echipă a lui Lăcătuş, Real Oviedo. Pentru români, cel mai cunoscut nume din lotul de atunci al Barçei rămâne căpitanul José Ramón Alexanko (60 de ani), fost antrenor la FC Naţional şi Universitatea Craiova, dar şi fost administrator al bazei sportive “La Masia”, în perioada în care Joan Laporta era preşedintele clubului.

Meci de caritate pentru Mihai Neşu

Asociaţia pentru Cultură şi Sport „George Ogăraru” şi Clubul Sportiv al Armatei Steaua organizează un eveniment deosebit cu ocazia aniversării câştigării Cupei Campionilor. Programat pe 9 mai, la Sala Polivalentă, evenimentul „Uniţi pentru Mihai Neşu“ are o dublă importanţă, întrucât este organizat si pentru strângerea de fonduri pentru fostul fundaş, care în urmă cu cinci ani a suferit un accident la coloana vertebrală. Biletele vor fi disponibile în trei categorii, cu preţuri cuprinse între 25 şi 75 de lei. Pe teren, se vor întâlni componenţii a două generaţii de excepţie ale Stelei. Echipa din 1986 va da piept cu Steaua 2006 – semifinalistă a Cupei UEFA.