ANALIZĂ Liga Campionilor câştigată de CSM Bucureşti nu e trofeul politicienilor din România, ci o palmă aspră pe care sportul o dă „aleşilor neamului”
0
Dacă există un singur motiv pentru care bucureştenii se pot gândi de două ori înainte să înjure Primăria pentru taxele şi impozitele pe care le percepe, atunci acesta poate fi legat de performanţele din acest an ale clubului CSM Bucureşti. .
După ce echipa de volei feminin a câştigat Challenge Cup, „tigroaicele” de la handbal şi-au adjudecat potul cel mare, aducând la Bucureşti Liga Campionilor.
Şi nu oricum, ci la primul sezon în această competiţie, triumfând în Ungaria, contra maghiarelor de la Gyor, şi oferind o lecţie celor care hotărâsc în ţara asta şi care trec sportul la „şi altele”, nefiind în stare, printre altele, să construiască la Bucureşti o Sală Polivalentă decentă, care să poată găzdui competiţii şi meciuri de nivel înalt. Oricât de mult ne-am bucura de performanţa fetelor de la CSM, care au luptat admirabil la Budapesta, nu putem face abstracţie de lipsa de interes la nivel de investiţii în infrastructură, capitol la care Bucureştiul şi România sunt corijente de ani buni. Când e vorba însă de pozat lângă campioni, „aleşii neamului” sunt fruntaşi, chiar ieri primarul interimar al Capitalei, Răzvan Sava, şi preşedintele Iohannis confirmând regula. La aeroport, fetele i-au mulţumit într-un gest de eleganţă primarului pentru sprijin, deşi cu toţii ştim că banii investiţi nu sunt nicidecum ai lui, ci ai bucureştenilor.
Multe momente delicate
Povestea echipei de handbal CSM Bucureşti este una poleită cu suspine, deoarece această echipă a avut numeroase momente dificile în acest sezon. Pornind de la arestarea şi suspendarea fostului primar Sorin Oprescu, cel care a dat drumul la robinetul cu bani care a curs în vestiarul echipei, continuând cu parcursul sinuos din grupele Ligii Campionilor, care pe mulţi i-a făcut să se întrebe de ce 2,5 milioane de euro din bani publici trebuie să ajungă la handbal, şi terminând cu acea calificare pe muchie de cuţit în Final Four, după ce CSM părea victimă sigură în faţa rusoaicelor de la Rostov, adversarele din sferturi.
Totul a fost însă anulat de evoluţia de la Budapesta, unde „tigroaicele” au fost chiar „tigroaice” şi au răsturnat calculele hârtiei, câştigând trofeul deşi erau cotate şi şansa a patra la îndeplinirea acestui obiectiv. Iar finala contra unguroaicelor de la Gyor, prima din istoria Ligii Campionilor decisă la loviturile de departajare, e de povestit nepoţilor.
Performanţă de import
Din păcate, reţeta succesului de la această echipă nu are nimic în comun cu ceea ce se petrece în sportul românesc şi dacă cineva vrea să vadă dincolo de pozele de bucurie şi selfiurile cu trofeul atunci ar trebui să se întrebe de ce CSM Bucureşti este o multinaţională şi nu o echipă în care majoritatea jucătoarelor să fie din România.
Noua campioană a Europei are doar două titulare din ţară, Oana Manea şi Aurelia Brădeanu, alte două jucătoare experimentate dar care joacă destul de puţin, Cristina Vărzaru şi Iulia Curea, o tânără speranţă, Bianca Bazaliu, şi încă trei jucătoare aflate la în lot, dar cu apariţii sporadice, Alina Iordache, Elena Nicula şi Cristina Nan. Restul, adică mai bine de jumătate din lot, plus antrenorul principal, sunt străine şi au dus greul echipei. La fel ca şi la echipa de volei, formaţia de handbal CSM şi-a croit proiectul pe jucătoare de afară, deoarece competiţia internă oferă puţine soluţii, ţinând cont că sportul românesc, indiferent de ramură, este într-un colaps bine întreţinut de absenţa unei legislaţii care să atragă finanţare. Întrucât nu s-a construit şi investit mai nimic în ultimii 25 de ani, nu vine nimic din urmă. Şi atunci, pentru a obţine performanţe, sunt necesare importurile. Străinii care vin în România aduc altă mentalitate, vezi cazul selecţionerului naţionalei de handbal Tomas Ryde şi al antrenorului de la CSM, Kim Rasmussen, sau a jucătoarelor din echipa bucureşteană, dar ei rămân aici doar câtă vreme sunt mulţumiţi din punct de vedere financiar.
Salarii mari pentru jucătoare
Nu trebuie ascuns faptul că secretul succesului este influenţat direct şi de valoarea investiţiei salariale. Spre exemplu, spanioloaica Carmen Martin câştigă 12.000 de euro pe lună, Oana Manea 10.000 de euro iar Tortenson şi Pessoa câte 8.000 de euro, dar nici celelalte fete nu stau deloc rău la capitolul salarii. Construcţia actualei echipe a început în 2014, când clubul a adus patru brazilience, campioane mondiale en-titre: Pessoa, Da Silva, Rodrigues şi Cavaleiro. Plus, suedeza Tortenson, iberica Martin, rusoaica Vetkova şi internaţionalele noastre Oana Manea şi Iulia Curea. La finalul acelui sezon, 2014-2015, CSM a pus în vitrina clubului primul trofeu, câştigând campionatul în faţa echipei HCM Baia Mare, care pornea ca favorită certă. Lotul echipei a fost întărit şi vara trecută, prin aducerea Aureliei Brădeanu, cea mai experimentată jucătoare din România, a croatei Grubisici, a danezelor Jorgensen şi Fisker ori suedezei Gullden. Evident, toate câştigă bani frumoşi, iar salariile consistente au asigurat o motivaţie corespunzătoare pe tot anul.
EHF le dă 300.000 de euro
Întrucât, obiectivul echipei nu era câştigarea Ligii Campionilor, fetele nu au în contract nicio primă pentru această performanţă, dar probabil se vor găsi nişte bani pentru a se răsplăti efortul lor. În handball însă banii sunt mult mai puţini decât în fotbal. Pentru succesul de la Budapesta, CSM va primi de la EHF o sumă infimă comparativ cu ce se oferă la fotbal. FC Barcelona a luat anul trecut din partea UEFA 37,5 milioane de euro pentru că a câştigat trofeul, bani la care s-a adăugat cota din market poll, care a fost de aproape 25 de milioane de euro. Pentru ceea ce a reuşit CSM Bucureşti, clubul va câştiga în jur de 300.000 de euro. Aşadar, grosul viitorului buget va fi asigurat tot de Primărie şi în noul sezon.
Vor fi schimbări în vară
Conducerea CSM-ului va continua investiţiile în echipa de handbal. Deja pentru sezonul viitor au fost transferate Maia Mehmedovici (Muntenegru) şi Gnosiane Niombia (Franţa), iar Katarina Jezici (Serbia), Camille Ayglon (Franţa) şi Paula Ungureanu sunt ele ca şi rezolvate. Vor pleca însă Fisker, Rodrigues, Pessoa, Da Silva şi Vetkova. De asemenea, antrenorul Kim Rasmussen este ac şi plecat, lui urmând să-I expire contractual pe 30 iunie. Danezul s-a înţeles deja cu Federaţia Maghiară pentru preluarea naţionalei feminine şi doar o minune l-ar putea ţine pe loc.
2007 este anul înfiinţării clubului CSM Bucureşti, care are secţii de atletism, baschet, handbal, motociclism, rugby, şah şi volei.
Ştiinţa Bucureşti, în 1961 şi Rapid Bucureşti, în 1964, au câştigat Cupa Campionilor la handbal feminin
Noua Sală Polivalentă a rămas doar la stadiul de proiect
Performanţa CSM-ului ar trebui să trezească şi clasa politică din România, care doarme liniştit atunci când e vorba despre sport. Iar cel mai bun exemplu este construcţia noii Săli Polivalente. Deşi ar fi trebuit să fie inaugurată până la această oră, construcţia din complexul sportiv „Lia Manoliu” rămâne momentan doar la stadiul de proiect fantomă. Unul care are în vedere o capacitate de 12.000 de locuri pe scaune, din care 2.000 de locuri VIP şi 400 de fotolii VIP, cu o suprafaţă construită de 12.000 de metri pătraţi. Licitaţia la care au concurat două firme, una din Austria şi una din Italia, a fost contestată alternativ de cele două societăţi, iar până în acest moment nu există o soluţie definitivă. Din acest motiv, Bucureştiul a pierdut organizarea a numeroase evenimente sportive, inclusiv a Campionatului European de gimnastică, toate în favoarea Sălii Polivalente din Cluj-Napoca. „Sala de la Cluj e foarte bună, are 7.200 de locuri, se pretează oricărei competiţii de gimnastică, chiar şi de nivelul unui Campionat Mondial”, a mărturisit preşedintele Federaţiei Române de Gimnastică, Adrian Stoica. În acest sezon, „tigroaicele” de la CSM Bucureşti au jucat toate partidele de pe teren propriu în vechea Sală Polivalentă, inaugurată la 10 august 1974, care are doar 5.300 de locuri.
Lotul echipei CSM Bucureşti
Portari
Mayssa Pessoa (Brazilia) 32 de ani
Jelena Grubisici (Croaţia) 29
Alina Iordache (România) 34
Jucătoare de câmp
Cristina Vărzaru (România) 37
Aurelia Brădeanu (România) 37
Iulia Curea (România) 34
Oana Manea (România) 31
Elena Nicula (România) 30
Cristina Nan (România) 26
Bianca Bazaliu (România) 19
Fernanda Da Silva (Brazilia) 27
Ana Rodrigues (Brazilia) 29
Carmen Martin (Spania) 27
Ekaterina Vetkova (Rusia) 30
Maria Fisker (Danemarca) 26
Line Jorgensen (Danemarca) 27
Isabelle Gullden (Suedia) 27
Linnea Tortenson (Suedia) 33
Antrenor: Kim Rasmussen (Danemarca) 44
Traseul echipei CSM Bucureşti în Liga Campionilor
Faza grupelor
33-21 şi 30-27 cu MKS Selgros Lublin (Polonia)
28-17 şi 27-22 cu IK Sävehof (Suedia)
22-28 şi 23-23 cu Budućnost Podgorica (Muntenegru)
Grupele principale
21-22 şi 25-30 cu Vardar Skopje (Macedonia)
24-22 şi 28-23 cu Midtjylland (Danemarca)
22-28 şi 22-24 cu Győri ETO (Ungaria)
Sferturi de finală
26-25 şi 29-28 cu Rostov-Don (Rusia)
Semifinală
27-21 cu Vardar Skopje (Macedonia)
Finală
29-26 cu Győri ETO (Ungaria)
Se încarcă comentariile...
