Ziua Mondială a Somnului. 75% din persoanele cu boli depresive au probleme cu somnul

Vineri este celebrată la nivel global „Ziua Mondială a Somnului”, eveniment ce are ca scop aducerea în atenţia publicului a problemelor legate de somn, în condiţiile în care o treime din viaţa noastră o petrecem dormind. Cercetările în domeniu arată că lipsa de somn are legătură cu depresia şi cu tulburările bipolare.

Somnul insuficient şi problemele de somn reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică şi de ordin social, susţin specialiştii. 

“Insomnia şi hipersomnia sunt semnalate la 75% din persoanele cu boli depresive şi sunt asociate cu creşterea de 10 ori a riscului de dezvoltare a bolilor depresive şi a tulburărilor bipolare”, a declarat Prof. Dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Fondatorul Secţiunii de Somnologie, la o conferinţă de vineri.

Somnul este o componentă importantă pentru sănătatea indivizilor, încă din primii ani de viaţă. De altfel, potrivit Societăţii Europene de Studiu a Somnului (ESRS), medicina somnului ar trebui sa devină o specializare recunoscută în toate ţările europene, se arată într-un comunicat de presă al Societăţii române de pneumologie.

“Între 25% şi 40% dintre copii pot prezenta un tip de tulburare de somn pe perioada copilăriei. Reducerea duratei de somn, un program de somn variabil şi calitatea slabă a somnului pot duce la afectarea performanţelor cognitive, cardiovasculare şi metabolice”, a declarat Dr. Mihaela Oros, preşedintele Asociaţiei pentru Tulburările de Somn la Copii şi Adolescenţi.

Potrivit acesteia, 10% dintre copii sforăie, iar 20% dintre aceştia suferă de apnee în somn ("sindromul nopţilor nedormite"), în timp ce 15% dintre copii adorm în timpul orelor de şcoală.

O altă categorie care este puternic afectată de problemele de somn este cea a şoferilor, în condiţiile în care somnolenţa şi problemele legate de somn determină 20% din accidentele rutiere şi au dus la catastrofe majore industriale şi de trafic în ultimele decade.

Sindromul nopţilor nedormite - apneea în somn

Bolnavii care suferă de apnee în somn se trezesc noaptea foarte des pentru că li se blochează căile respiratorii, ceea ce cauzează simptome precum sforăitul, însă ei nu-şi aduc aminte aceste episoade a doua zi pentru că durează prea puţin încât să le conştientizeze.

De aici oboseala din timpul zilei, pe care mulţi dintre ce afectaţi nu şi-o pot explica. „De cele mai multe ori, persoanele care suferă de acest sindrom nu îşi dau seama că se trezesc în timpul somnului fiindcă trezirea durează 3-15 secunde şi ei nu o conştientizează. Se trezesc dimineaţa obosiţi neştiind ce li se întâmplă şi asta este o oboseală care se adună toată viaţa. Gândiţi-vă că în fiecare seară somnul este întrerupt de 30 de ori pe oră, ceea ce înseamnă un caz de sindrom de apnee-hipoapnee sever, or, noi la institut avem cazuri de pacienţi care se trezesc din somn şi de 120 de ori pe oră“, adică o dată la trei secunde, a explicat Deleanu.

Problemele de respiraţie din timpul somnului sunt mai frecvente la bărbaţi decât la femei şi sunt cauzate cel mai des de consumul de alcool şi sedative, de obezitate, de poziţia corpului în timpul somnului, modificări anatomice la nivelul feţei şi de circumferinţa gâtului.

Majoritatea cazurilor de acest gen nu sunt semnalate în România, fiindcă cei mai mulţi români nu se duc la consultaţii medicale atunci când simt că ceva nu este în regulă cu ei, spune Deleanu.

Netratat, simptomul de apnee-hipoapnee în somn poate duce la accident vascular, tulburări de ritm, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet de tip 2, avertizează medicii.

Persoanele care suferă de apnee în somn sever nu sunt apte să conducă

De altfel, potrivit unui ordin al Ministerului Transporturilor de la sfârşitul anului trecut, persoanele care suferă de sindromul de apnee în somn sever netratat, nu sunt apte pentru condus vehicule.

„În populaţia generală, problemele de somn sunt reprezentate de somnul prea scurt şi deficitul de somn/datoria de somn dar şi de existenţa unor boli nediagnosticate sau ignorate, precum insomnia, sindromul de apnee, hipersomnia şi administrarea anumitor medicamente”, a declarat Dr. Oana Deleanu, preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă.

Potrivit studiului online “Wake up Bus”, proiect lansat în iulie 2013 şi ale cărui rezultate au fost prezentate Parlamentului European în octombie 2013, România s-a situat pe locul 10, din 19 ţări, ca frecvenţă a adormirii la volan.

De asemenea, ţara noastră se află pe locul cinci ca număr de accidente la volan cauzate de somnolenţă. Conform datelor, 44% din accidente s-au produs în timpul orelor de serviciu, toţi şoferii implicaţi în accidente erau conştienţi că nu s-au odihnit corespunzător în noaptea anterioară. Iar dintre bărbaţii respondenţi la chestionar (chiar şi în absenţa somnolenţei sau a accidentelor rutiere), peste 60% prezentau risc intermediar sau mare de a suferi de sindrom de apnee în somn.

Efecte periculoase ale somnolenţei:

• Iluzii vizuale = “atracţii fatale’’
• Euforie/optimism crescut cu privire la capacitatea de a şofa
• Asumarea unor riscuri mai mari

Percepţie distorsionată a deficitului de vigilenţă;

• Efectul alcoolului se dublează la cei somnolenţi.

Tratamentele care ameliorează boala

Persoanele care suferă de sindromul „nopţilor nedormite“ pot fi tratate cu ajutorul unui aparat special (SPAP), care administrează aer atmosferic cu presiune pentru menţinerea deschisă a căilor respiratorii în timpul somnului, explică doctorul Oana Deleanu, de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“.

Tratamentul se iniţiază în laboratorul de somn, pe baza unei înregistrări de somn (poligrafie, polisomnografie) unde se stabileşte presiunea optimă pentru a menţine căile aeriene deschise.

În cazurile severe, pacientului i se poate da şi acasă un astfel de aparat, pe care bolnavul îl poate folosi în timpul somnului timp de o săptămână. Acesta se închiriază şi costă în jur de 250 de lei pe lună, iar aparatul în sine poate fi achiziţionat cu până la 1.500 de euro, spune doctorul.

În România, există în momentul de faţă aproximativ 50 de laboratoare în care se poate trata somnolenţa.

De asemenea, dacă acest sindrom este cauzat de obezitate, persoanele afectate pot să reducă din severitatea simptomelor doar dacă slăbesc.

Ziua Mondială a Somnului

Celebrarea Zilei Mondiale a Somnului are scopul de a atrage atenţia asupra ecoului tulburărilor de somn în viaţa fiecărui individ, a necesităţii recunoaşterii acestei specialităţi şi în România şi a corecţiei legislaţiei privitoare la controalele somnografice la grupe de risc importante - şoferi, controlori de trafic, supraveghetori de trafic, mecanici de locomotivă.

Anul acesta, sloganul Zilei Mondiale a Somnului este “Somn odihnitor, Respiraţie uşoară, Corp sănătos”, un mesaj 3-in-1 ce are ca scop evidenţierea factorilor de risc ai apneei în somn care pot fi preveniţi.

Cum poţi depista tulburările de somn

Senzaţia că ne trezim mai obosiţi decât atunci când am mers la culcare şi cea de somnolenţă în timpul zilei pot fi indicatorii unei afecţiuni a somnului. Putem afla care sunt cauzele pentru care nu ne odihnim suficient pe parcursul nopţii cu ajutorul unor aparate din laboratoarele de somnologie.

Prea puţin somn strică. Dar şi prea multe ore de dormit fac la fel de rău

Sunt predispuşi la boli cronice şi cei care dorm prea puţin, dar şi cei care adorm devreme şi se trezesc târziu, arată un nou studiu. Persoanele de peste 45 de ani din ambele categorii au un risc crescut de diabet, boli de inimă, obezitate şi anxietate.

Sforăitul face rău femeilor însărcinate

Femeile însărcinate care sforăie pot avea un risc crescut de naştere prin cezariană şi de bebeluşi cu o greutate mică, conform unui nou studiu. Aceste descoperiri sugerează că tratarea apneei din somn la femeile însărcinate poate reduce problemele de sănătate ale nou-născuţilor.

STUDIU. Specialiştii pneumologi atrag atenţia că persoanele care sforăie sunt un pericol la volan

Specialiştii pneumologi de la „Marius Nasta“ au calculat că, dintre şoferii români, aproximativ 300.000 suferă de sindromul de somnolenţă severă în timpul zilei, cauzat de afecţiunile respiratorii care nu-i lasă să se odihnească noaptea. Efectul este unul periculos şi pentru cei din jur: aceşti „bolnavi“ pot cauza accidente rutiere grave dacă adorm la volan.