Vot de foc la colegiile medicilor din ţară

Medicii din ţară îşi vor alege, prin vot secret, începând de miercuri, reprezentanţii în comisiile de disciplină din fiecare judeţ, pe masa cărora ajung cazurile de malpraxis şi reclamaţiile de la pacienţi.

Alegerile sunt în două tururi. Mai exact, în zilele de 20-21 septembrie, respectiv 2-3 octombrie, se aleg membri comisiilor de disciplină din fiecare judeţ. Aceste comisii sunt cele care iau în discuţie cazurile de malpraxis la nivel judeţean şi toate sesizările venite de la familiile pacienţilor nemulţumite de modul în care aceştia au fost trataţi în spital ori cabinet. 

Mizele sunt mari, având în vedere că membrii comisiilor decid soarta medicilor împotriva cărora de depun plângeri, cea mai aspră sancţiune pe care un doctor o poate primi fiind interzicerea de a profesa. „Medicii trebuie să vină în număr mare la vot. De ce? Pentru a avea conştiinţa împăcată că nu au decis alţii pentru ei, cum se întâmplă la alegerile de la Colegiu aproape de fiecare dată. Dacă nu votează, nu se mai pot plânge de deciziile şi poziţiile Colegiului care îi reprezintă. Să meargă la vot, e atât de simplu”, spune medicul Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor. 

Cine vrea să facă parte din comisia din Bucureşti

Mai exact, pe lista finală pentru Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor din Bucureşti au fost validaţi, pe lângă medicul Bodgan Tănase, şi medici precum Daniela Bartoş, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, profesorul Mihaela Bălgrădean, şefa Secţiei de Nefrologie Pediatrică de la Spitalul Marie Curie, profesorul Monica Pop, şefa Spitalului de Oftalmologie din Capitală sau profesorul Florian Popa, fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Capitală.

În mâinile celor care adună cele mai multe voturi stă, ulterior, parcursul profesional al doctorilor care ajung în colimator. „Când se deschide o anchetă disciplinară, se verifică ce scrie în fişa postului, medicul e audiat, va avea dreptul să ceară expertize şi contraexpertize şi se va emite ulterior o decizie. Ancheta ar putea dura câteva luni, în funcţie de amploarea cazului. Dacă un medic va fi găsit vinovat, riscă pedepse plecând de la mustrare, până la votul de blam sau chiar excluderea din profesie”, a conchis doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele CMR.

Doar 26 de medici sancţionaţi în 2016

Prin urmare, un astfel de proces poate dura chiar şi ani. Cei mai expuşi la astfel de anchete sunt chirurgii. În 2016, 35 de medici chirurgi au ajuns în atenţia Comisiei Superioare de Disciplină. Pe locul doi în top sunt medicii ginecologi, 24 de cauze fiind luate în discuţie de doctorii din comisie. De asemenea, cardiologia şi medicina internă ocupă locul trei în top, cu câte 13 cauze ajunse pe masa medicilor din comisia de disciplină de la nivel naţional.