Sfârşitul antibioticelor, tot mai aproape

Românii au nevoie de reţetă pentru a cumpăra antibiotice FOTO Adevărul

Efectul antibioticelor este tot mai slab, avertizează specialiştii, conform cărora apocalipsa acestor medicamente este tot mai aproape. Consecinţele par a fi însă extrem de grave, în contextul în care nici măcar intervenţiile medicale simple nu vor mai putea fi făcute în siguraţă, câtă vreme bacteriile nu pot fi distruse nici după administrarea unor antibiotice foarte puternice.

„Pe lângă faptul că s-a exagerat cu terapia antibiotică, au început să apară efecte secundare. Problema este că antibioticele nu se folosesc doar în medicina umană, ele se găsesc în carne de pui, în lactate. În plus, ţara noastră nu a gestionat corespunzător consumul de antibiotice”, a explicat, pentru „Adevărul”, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). 

În prezent, 700.000 de oameni mor din cauza superbacteriilor. „Noi antibiotice nu s-au mai dezvoltat pentru că ele generează rapid rezistenţă. Trebuie controlat consumul de antibiotice. În statele din sud estul Europei, rezistenţa la aceste bacterii e foarte ridicată, în schimb, în nordul continentului este redusă pentru că acolo sunt restricţii la prescrierea de antibiotice”, a explicat şi profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. 

Program pentru infecţiile nosocomiale, doar pe hârtie

Însă nu doar consumul excesiv de antibiotice stă la baza acestor probleme. Infecţiile precum Clostridium difficile, stafilococul auriu şi enterobacteriile sunt cele care fac ravagii în spitalele româneşti, punând în pericol viaţa pacienţilor şi înregunând misiunea medicilor care trebuie să îi trateze. 

„România nu a gestionat corespunzător programul de infecţii nosocomiale, este doar pe hârtie. În spital dacă nu se respectă o mică parte din protocol este totul compromis. Antibioticele cu spectru larg sunt foarte periculoase, nu facem decât să expunem organismul uman la infecţie. Din experienţa noastră, orice antibiotic mai mult distruge decât să trateze, asta pentru că în lume nu s-a făcut un antibiotic care să fie foarte selectiv”, a completat Vasile Barbu.

Însă în afară de dezvoltarea de noi antibiotice, este esenţial ca spitalele să dispună de structuri care să se ocupe cu prevenirea infecţiilor nosocomiale, respectiv de personal specializat în depistarea acestor infecţii - epidemiologi şi microbiologi, de care România nu dispune decât în prea mică măsură, a mai spus reprezentantul pacienţilor. 

Câte decese vor provoca bacteriile rezistente

Un raport realizat de Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile evidenţiază că rezistenţa la antibiotice poate avea un impact major asupra sănătăţii. „Spre exemplu, bacteria E-coli, care poate fi luată din diverse tipuri de carne, precum cea de porc sau de vită a devenit rezistentă chiar şi la tratamente de ultimă generaţie, în timp ce Salmonella este rezistentă la Colistin, un medicament care este folosit în unele ţări pentru controlul infecţiilor la animale”, se arată în document.

Bacteriile rezistente ar putea provoca „până la 10 milioane de decese până în anul 2050, mai multe decât cancerul”. „Cu toţii avem o responsabilitate pentru a ne asigura că antibioticele continuă să funcţioneze”, a arătat expertul european Mike Catchpole, director în cadrul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).