Reţetă de baron în România: drumul spre putere al celor care şi-au împărţit ţara. Mazăre, primarul - playboy, Gheorghe Falcă şi-a faultat politic socrul

Afaceri importante, diplome care atestă competenţele „baronilor“, faulturi politice dure sau sprijin din partea interopilor. O parte din baronii României au ajuns în fruntea politicii fără prea multă şcoală, în timp ce alţii s-au ridicat şi au ajuns în primii 500 de bogaţi ai ţării.

Adevarul.ro vă prezintă evoluţia baronilor din România, poveşti presărate cu decăderi ierarhice, faulturi politice dure, intervenţii ale interlopilor, dar şi adevărate reţete de succes în afaceri.

Marian Vanghelie, „primarul care este“: patru mandate consecutiv, Bac la 33 de ani, celebru pentru economate, Vanghelioane şi „perle“

Este primar în sectorul 5 de 13 ani şi se află în politică de 21. Cu rezultate şcolare precare şi cu examenul de Bacalaureat promovat la vârsta de 33 de ani, după ce a devenit primar, Marian Vanghelie a ajuns celebru atât pentru greşelile gramaticale din discursuri, cât şi prin popularitatea actelor sociale contestate de mulţi ca fiind legale.

Marian Vanghelie s-a născut în Bucureşti, pe 28 februarie 1968 şi a copilărit pe un maidan din Ferentari. Deşi a fost pasionat de fotbal de mic, unul dintre viitorii cei mai „longevivi“ primari ai Bucureştiului a jucat la echipa Metalul şi şi-a dorit să intre în clubul Steaua, pe atunci al armatei. 

Senatorul PDL Bihor, Gavrilă Ghilea, unul dintre baronii locali care câştigă bani grei din afacerile cu statul

La vârsta de 56 de ani, senatorul Gavrilă Ghilea deţine peste 4.000 de metri pătraţi de teren intravilan în Oradea, două case, două apartamente şi câteva depozite bancare. De profesie frezor, Gavrilă Ghilea a avut o evoluţie surprinzătoare, ajungând să aibă succes atât în politică, cât şi în afaceri. Ghilea este directorul general al firmei Construcţii Bihor, unde este şi acţionar majoritar cu 59%. Totodată, el deţine şi pachetul majoritar de la Oviserga Prest şi Carolina Const.

Mircea Cosma, cel mai influent politician al ultimului deceniu din Prahova

Născut în 1945, la Baia Mare, inginerul Mircea Cosma este absolvent al Universităţii Tehnice „Traian Vuia“ Timişoara. A lucrat mai mulţi ani în domeniu, în ţară sau în străinătate.

În Consiliul Judeţean Prahova este încă din 1992, în calitate de consilier sau de preşedinte. Primul mandat de preşedinte l-a câştigat în 2000, din partea PSD. A urmat o înfrângere în faţa lui Florian Anghel, în 2004, pentru ca, în 2008, să câştige fără probleme al doilea mandat în fruntea CJ Prahova, iar în 2012 pe al treilea.

Dumitru Buzatu, politicianul ai cărui avere l-a transformat într-un veritabil baron local al României

Dumitru Buzatu conduce Organizaţia Judeţeană Vaslui a Partidului Social Democrat (PSD) de 13 ani, el intrând în politică la începutul anilor 1990. Născut pe 12 august 1955 , la Rugionoasa, judeţul Iaşi, Buzatu a intrat în politică în anul 1992, atunci când a ajuns deputat pe listele PDSR. El a ocupat această funcţie până în 2004, când a fost ales vicepreşedinte al CJ Vaslui. A stat la cârma acestui judeţ pe acest scaun până la alegerile din vara lui 2012, atunci când a fost ales preşedinte al CJ, fiind votat de aproximativ 60% din populaţia judeţului. 

Aristotel Căncescu, unul dintre cei mai bogaţi preşedinţi de Consiliu Judeţean din ţară

Aristotel Căncescu s-a născut în 1952 la Timişoara, dar s-a stabilit la Braşov. A absolvit Liceul Şaguna în 1971 şi Facultatea de Mecanică în 1977. A obţinut doctoratul în management în 2001 la Universitatea Politehnică Bucureşti. Este un mare pasionat de fotografie şi film. Este membru în Asociaţia Artiştilor Fotografi din România din anul 1984 şi membru în Asociaţia Cineaştilor Amatori din România.  

Constantin Conţac: povestea unui rege al deszăpezirii coborât de pe cel mai înalt scaun din judeţ în  închisoare

Nu de puţine ori destinele unor judeţe au stat la mâna unor indivizi cu putere financiară şi politică denumiţi baroni locali. Printre primi puternici ai locurilor de după 1989 s-a numărat şi un botoşănean Constantin Conţac. Cunoscut, iubit şi deopotrivă detestat, Constantin Conţac a reuşit să ofere noi valenţe titulaturii de baron local, făcând avere şi din contactele cu statul şi devenind un rege al deszăpezirii şi transporturilor la Botoşani.

Născut cum el însuşi precizează pe blogul personal în anul 1945, în zona Răchiţi, Constantin Conţac a avut mereu o pasiune pentru domeniul auto. A urmat din cele spuse de cunoscuţi o scoală profesională şi mai apoi un liceu de profil la Bucecea, pentru ca în final să se angajeze la una dintre autobazele din Botoşaniul  „Epocii de Aur“.

Mărirea şi decăderea primului baron din România: Nicolae Mischie

Replica acestuia – „În pixul meu stau banii voştri“  - l-a făcut celebru pe Nicolae Mischie şi l-a propulsat către titulatura de «baron».  Acesta este acum în penitenciar, fiind condamnat cu executare într-un dosar de corupţie, în care a fost găsit vinovat de luare de mită de la un om de afaceri.

Mischie s-a născut pe data de 2 martie 1945 în satul Godineşti, judeţul Gorj. A absolvit, în anul 1965, Şcoala pedagogică de învăţători din Bucureşti, după care , până în anul 1970, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie - Geografie din cadrul Institutului Pedagogic Craiova. De asemenea, în anul 1975 a absolvit cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti. Nicolae Mischie a susţinut teza de doctorat în cadrul Univesităţii Bucureşti şi a devenit profesor doctor în istorie. 

Gheorghe Falcă, baronul local care şi-a faultat politic, de două ori în jumătate de an, socrul

Ascensiunea financiară a acestuia, sau mai corect spus a familiei sale, a fost mai pregnantă în ultimii ani. Deşi nu are afaceri în nume personal, întrucât funcţia nu îi permite, soţia acestuia, Ela – derulează afaceri importante. În urmă cu aproximativ cinci ani de zile Gheorghe Falcă a fost cercetat şi mai apoi trimis în judecată.

"Provincia europeană" Vrancea, condusă de un fost manechin care voia să ajungă ofiţer de marină

Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, este considerat la ora actuală şeful baronilor din România. Oprişan spune că imaginea de baron i-a fost creată de Adrian Năstase.

Marian Oprişan a avut o copilărie destul de zbuciumată. A fost elev al Şcolii 7 din Focşani, dar visul său a fost să ajungă, ca şi preşedintele Traian Băsescu, ofiţer de marină. Poate s-ar fi întâmplat acest lucru dacă ar fi continuat Liceul de Marină din Galaţi, unde luase treapta în clasa a IX, dar nu se ştie din care motive în acelaşi an a ajuns înapoi la Focşani, la Liceul Nr. 4, de Construcţii.

Paul Stănescu – „baronul Oltului“, împărăţeşte peste Consiliul Judeţean, filiala PSD Olt şi întreg judeţul

La cei 56 de ani, Paul Stănescu face parte din cea mai nouă categorie socio-profesională a ţării: baronii politici regionali. În aprilie a fost ales printre cei opt vicepreşedinţi regionali ai PSD, funcţie ce presupune o serie de avantaje şi reprezintă, în fapt, primul pas spre căpătarea fotoliului de “guvernator” al Olteniei. Pentru a ajunge aici, Stănescu a trebuit să se facă frate de cruce cu duşmanii săi.

Traseul lui Paul Stănescu indică un personaj ce redă întocmai exemplul politicianului român: iniţial, la începuturile carierei, afişează imaginea unui om “de rând”, glumeţ, extrem de amabil şi aparent sincer, pentru ca, pe parcurs, să “evolueze” într-o persoană interesată doar de păstrarea privilegiilor de pe urma funcţiilor politico-administrative acumulate între timp. Stănescu se poate considera, la cei 56 de ani, un om împlinit cu adevărat.

Modelul de succes în viaţă-politică-afaceri de la Constanţa. Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, stăpânii unui judeţ întreg

La începutul anilor `90, ziariştii Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky, trei absolvenţi ai Institutului de Marină Civilă din Constanţa, au pus bazele unui trust media care s-a impus decisiv pe piaţa locală. Ziarul, radioul şi mai ales televiziunea creată i-au ajutat să obţină notorietatea confortabilă, vizibilitatea acţiunilor lor şi importantul vot al populaţiei.

Doar pe baza numelui făcut în presă, Mazăre, Constantinescu şi Strutinsky au intrat fulminant în politică. Cel din urmă a preferat să se retragă în umbra afacerilor, dar primii doi au rămas să activeze cu succes pe o scenă aproape goală.

Portret de baron local. Cum a ajuns Gheorghe Nichita din mahalaua Dorohoiului în vârful ierarhiei politico-administrative a Iaşiului şi Moldovei

Actualul primar al Iaşiului, funcţie pe care a primit-o cadou în 2003 de la Constantin Simirad, s-a ridicat dintr-un cartier sărac al oraşului botoşănean Dorohoi, dintr-o familie cu multe probleme, a acumulat o avere impresionantă, controlează cu mână de fier treburile politico-administrative ale judeţului, este unul dintre cei mai influenţi oameni din PSD şi, cel mai probabil, viitorul preşedinte al regiunii Moldova.

Gheorghe Nichita este o excepţie pe harta primarilor din oraşele mari ale României, prin faptul că n-a fost ales prin scrutin popular pentru această funcţie. Se întâmpla în 2003, an în care Primăria Iaşi era condusă de Constantin Simirad, politician care visa însă şefia Ambasadei României din Cuba, fapt certificat în culisele PSD încă din primăvara acelui an. 

Cine este cel mai influent politician din Timiş?

Acum în vârstă de 63 de ani, Ilie Sârbu este, din 2004, senator PSD, partid în care s-a înscris acum 20 de ani. Sârbu a fost, în două rânduri, ministru al agriculturii. Timp de două luni, în 2008, a fost şi preşedintele Senatului. În cadrul partidului a fost membru al biroul executiv central al partidului, membru în biroul coordonator central al PSD, preşedinte al filialei Timiş şi vicepreşedinte PSD. Ilie Sârbu este socrul actualului premier, Victor Ponta.

Baronul Văii Jiului: Alin Simota a fost ajutat de interlopi şi de politicieni să se impună în"zona fierbinte" a Hunedoarei

Până în anul 2010, Alin Simota (43 de ani) era considerat cel mai bogat om din Valea Jiului, cu o avere de peste 20 de milioane de euro, obţinută în afacerile profitabile cu statul în domeniul energiei şi al mineritului. Simota s-a implicat în fotbal din 1998, când a devenit finanţator al Jiul Petroşani, şi în politică, oficial din 2008, când a candidat la primărie, în Petroşani. Din reţeta succesului său nu lipsesc politicienii şi interlopii.

Alin Simota (43 de ani) nu a devenit primar al municipiului Petroşani, dar popularitatea câştigată în urma implicării în fotbal şi influenţa pe care o avea în Valea Jiului i-au asigurat din acelaşi an locul de consilier judeţean.

Mircea Hava, de 17 ani primar în Alba Iulia: un politician abil catalogat de adversari „baron local“

. Conduce administraţia locală din 1996, fiind astfel cel mai vechi primar de oraş în funcţie de la PDL şi unul dintre cei mai vechi din ţară. Cei 17 ani pe care i-a petrecut până acum la conducerea primăriei i-au adus titulatura de ”baron local”, din partea adversarilor din politică.

Mircea Hava s-a dovedit a fi cel mai abil politician din Alba din ultimii 20 de ani. Curtat de toate partidele de-a lungul vremii, a rămas fidel PDL-ului, pentru care a câştigat la nivel local cam tot ce se putea câştiga. În mandatul politic 2008 – 2012, PDL Alba a obţinut conducerea Consiliului judeţean, Primăria Alba Iulia, plus alte 40 de primării din judeţ. Hava se află din 1992 în conducerea primăriei din reşedinţa judeţului. Organizaţia din Alba este în continuare una dintre cele mai puternice din ţară. 

Parcursul celui mai longeviv şi influent deputat de Bistriţa-Năsăud

Omul politic Ioan Oltean a reuşit performanţa de a fi cel mai longeviv deputat de Bistriţa-Năsăud. Influenţa sa nu a fost contestată nici de opoziţie, numeroşi primari recunoscând că anumite proiecte au fost aprobate datorită intervenţiei deputatului. Născut în judeţul Cluj, a fost adoptat în 1986 de Bistriţa-Năsăud, care i-a devenit „casă”.

Ioan Oltean s-a născut în anul 1953 în localitatea Valea Unguraşului, unde a şi urmat şcoala primară. Şcoala gimnazială a făcut-o tot în judeţul Cluj, la Ceaba. În anul 1974 termina Liceul Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, şcoală care i-a şi permis să-şi înceapă cariera de dascăl.

Cinci ani mai târziu, în 1981 începea Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai, pe care o termină în 1986.

Sorin Frunzăverde şi generalul Ioan Talpeş politicienii „grei“ ai Caraş-Severinului

Sorin Frunzăverde este „omul partid“ reuşind să destrame total PDL după plecarea sa iar Ioan Talpeş este singurul general bănăţean care a condus un serviciu de informaţii.

Sorin Frunzăverde şi generalul Ioan Talpeş sunt de departe cei mai puternici oameni politici ai judeţului Caraş-Severin, dar ambii pe final de carieră politică, anii 1996-2004 fiind anii lor de glorie.

Membru fondator al FSN şi mai apoi al PDL, Sorin Frunzăverde a fost încă din 1990 liderul judeţean al acestui partid. Asta până în martie 2012, moment în care destabilizează „sistemul“ Băsescu, demisionând din PDL şi luând cu el cei trei parlamentari din Caraş-Severin şi trei sfert dintre primarii din judeţ. În mai 2012 se înscrie în PNL, unde Crin Antonescu îi oferă direct funcţia de vicepreşedinte, funcţie pe care o deţine şi în prezent. Născut la Bocşa pe 26 aprilie 1960, Sorin Frunzăverde absolvă studiile elementare la Bocşa şi Reşiţa şi Liceul de Matematică-Fizică din Reşiţa (1975-1979), a urmat cursurile Facultăţii de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (1980-1985), obţinând diploma de inginer metalurgist.
 

La acest material au participat Ionuţ Ungureanu, Claudia Bonchiş. Daniel Guţă, Vali Silaghi, Dana Mihai, Ionuţ Balaban, Simona Suciu, Miruna Luca, Alin Ion, Untaru Claudia, Borcea Ştefan, Mugurel Manea, Sînziana Ionescu, Cezar Pădurariu, Vali Silaghi, Dorin Timonea, Bianca Sara, Cristian Franţ.